Conform legii, condiția pentru validarea unui referendum este ca la acesta să participe cel puțin 30% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale. Iar aprobarea se face cu voturile a 25% dintre cei cu drept de vot. Sunt modificările aduse de PSD Legii referendumului și intrate în vigoare la 1 februarie 2014.
Conform Constituției, poporul își exercită suveranitatea prin intermediul aleșilor săi – parlamentari – și prin referendum. Președintele poate cere poporului să-și exprime voința prin referendum. Trebuie mai întâi să consulte Parlamentul.
Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului inițiat de președinte urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în ședința comună a celor două Camere, cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitare, potrivit Mediafax.
Constituția nu precizează cine și în ce termen trebuie să pună în practică o decizie luată de popor la un referendum. Așa se face că, în acest moment, un referendum validat în 2009 – cel pentru Parlament unicameral cu cel mult 300 de mandate – nu a fost pus în aplicare.
Legea prevede ca în cazul în care Parlamentul nu își transmite punctul de vedere, șeful statului poate emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituțională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.
Constituția României
ARTICOLUL 2
(1) Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum.
ARTICOLUL 90
Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național.
Legea referendumului, modificată în 2014, prevede că norma de participare pentru ca o asemenea consultare populară să fie validată este de 30% din numărul celor înscriși pe listele electorale permanente. Procentul a fost schimbat după ce în 2012, la referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu, consultarea nu a fost declarată validă de Curtea Constituțională. Atunci, limita de participare era de 50% dintre românii cu drept de vot.
Tot Legea referendumului stabilește și de câte voturi este nevoie pentru un rezultat: 25% din numărul celor înscriși pe listele electorale.
Legea nr. 3 din 22 februarie 2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (Text în vigoare începând cu data de 1 februarie 2014)
ART. 1
În România suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative și prin referendum. ART. 2 (1) Referendumul național constituie forma și mijlocul de consultare directă și de exprimare a voinței suverane a poporului român cu privire la: a) revizuirea Constituției; b) demiterea Președintelui României; c) probleme de interes național.
ART. 5
(2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
(3) Rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente.
Conform legii, referendumul național poate fi convocat în 3 situații. Pentru modificarea Constituției, după ce propunerile au fost aprobate cu voturile a două treimi dintre parlamentari. Pentru demiterea președintelui, în cazul unei proceduri de suspendare a acestuia. Și cele convocate de președinte, pentru consultarea poporului în chestiuni de interes național.
La alegerile parlamentare din decembrie 2016, numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale a fost de 18.403.044. Plecând de la această bază, înseamnă că referendumul anunțat de președinte a avea nevoie de o prezență la urne de 5.520.913 români. Și o decizie va fi luată cu 4.600.761 voturi.
La alegerile parlamentare de anul trecut, prezența a fost de 7.323.368 de alegători (39,49%), înclusiv cei care au votat prin corespondență.
În noiembrie 2014, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, prezența la vot a fost de 11.719.344 de români, adică 64,10% din numărul celor înscriși la acea dată pe listele electorale permanente.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.