Fostul prim-ministru al României, din perioada 2000-2004, Adrian Năstase, i-a transmis o scrisoare deschisă președintelui Klaus Iohannis în care îi cere să ia măsuri împotriva ambasadorului SUA la București, Hans Klemm.

Adrian Năstase explică în aceste rânduri că un ambasador nu are dreptul să se implice sau să se amestece în treburile interne ale unei țări, iar în acest caz îi transmiste lui Klaus Iohannis să îi arate oficialului SUA prevederile Convenției de la Viena, din 1961, referitoare la relațiile diplomatice, iar dacă acesta nu va înțelege aceste texte, atunci există soluția aplicării articolului 9 din Convenție, care prevede că ”statul acreditar poate oricând, și fără a trebui să motiveze hotărârea, să informeze statul acreditant că seful sau orice alt membru al personalului diplomatic al misiunii este persoană non grata sau că orice alt membru al personalului misiunii nu este acceptabil.”

Iată în întregime scrisoarea adresată de Adrian Năstase lui Klaus Iohannis:

”Domnule Presedinte Iohannis,

Traian Băsescu v-a lăsat o mostenire grea – intre altele, actiunea obedientă fată de Statele Unite („Licuriciul cel mare”) – Theo Peter, stergerea datoriilor Irakului si multe altele. Această actiune obedientă a incurajat ambasadorii americani la Bucuresti să incalce, incepând cu 2005, toate normele acceptate ale diplomatiei. Nu are rost să revin asupra celor intâmplate in ultimii ani.

Recent insă, răspunzând  criticilor unor oameni politici români, ambasadorul Hans Klemm a afirmat: „E datoria mea să fac observatii in mod public”. Cu alte cuvinte, să continue să se pronunte public in chestiunile de politică internă românească.

Consider că, in calitate de presedinte al României, aveti DATORIA să-l invătati pe ambasadorul Klemm că are datoria de a NU face observatii in public. Puteti, spre exemplu, să-l insărcinati pe unul din consilierii dvs. să-i inmâneze textul Conventiei de la Viena, din 1961, referitoare la relatiile diplomatice, in care se arată: „Art. 41 – 1. Fără prejudiciul privilegiilor si imunităilor lor, toate persoanele care beneficiază de aceste privilegii si imunităti au datoria de a respecta legile si regulamentele statului acreditar. Ele au, de asemenea, datoria de a nu se amesteca în treburile interne ale acestui stat.”

Nu cred că ratificând Conventia, in 1968, România a făcut o exceptie pentru SUA. Si nu cred că ar exista un acord bilateral de reciprocitate prin care ambasadorii român si american să se pronunte asupra chestiunilor de politică internă din cele două tări.

Consider că i se poate atrage atentia ambasadorului Klemm că, dacă are ceva de comentat, comunicat, sugerat, protestat (personal sau in numele guvernului american) trebuie să facă acest lucru mergând la Ministerul Afacerilor Externe, deoarece este acreditat pe lângă autoritătile române si nu pe lângă „stradă”, opinie publică, televiziuni, agentii de presă. Conform aceluiasi articol din Conventia de la Viena,  „2. Toate problemele oficiale tratate cu statul acreditar, încredintate misiunii de către statul acreditant, trebuie să fie tratate cu Ministerul Afacerilor Externe al statului acreditar sau prin intermediul său, sau cu oricare alt minister asupra căruia se va fi convenit.”

S-ar putea ca dl ambasador să nu inteleagă aceste texte. Există un remediu. Articolul 9 din Conventie stabileste: ” 1. Statul acreditar poate oricînd, si fără a trebui să motiveze hotărîrea, să informeze statul acreditant că seful sau orice alt membru al personalului diplomatic al misiunii este persoana non grata sau că orice alt membru al personalului misiunii nu este acceptabil. În acest caz, statul acreditant va rechema persoana în cauză sau va pune capăt functiilor sale în cadrul misiunii, după caz. O persoană poate fi declarată non grata sau inacceptabilă înainte de a ajunge pe teritoriul statului acreditar.” Simplu.

Domnule Presedinte,

prin incălcarea unor norme diplomatice care sunt specifice statelor democratice, ce-si respectă mutual suveranitatea, ambasadorul Klemm umileste nu doar autoritătile statului român ci si pe fiecare dintre noi.

Cu speranta unei reactii de demnitate si cu expresia consideratiei cuvenite,

Adrian Năstase, 5 iulie 2016”