ActiveNews vă oferă un studiu de caz privind modul în care se reflectă în mass-media online Referendumul pentru Familie. Studiul a fost realizat de către compania maghiară Neticle și a analizat expunerea acestui subiect important în luna aprilie a anului curent.
Chiar dacă este vorba doar de o singură lună calendaristică, credem că analiza este relevantă pentru modul în care inițiativa cetățenească, fără precedent în istoria țării, a fost demonizată constant în mass-media, încă de la lansare și până azi, la aproape trei ani de la acel moment. Iată articolul:
Referendumul despre definiția familiei, devenit iminent datorită celor trei milioane de semnături care s-a strâns în acest sens, este apreciat însă în mod diferit în rândul populației: există tabăra celor care susțin inițiativa de a oficializa definiția familiei tradiționale ca fiind căsătoria dintre o femeie și un bărbat , dar și cea a acelora care sunt împotriva acestei inițiative. Aceste diferențe de apreciere se pot deduce în mod evident din mulțimea comentariile exprimate pe web. Cu ajutorul sistemului Neticle am analizat modul în care apar diferitele puncte de vedere în online media și social media românească, cine și unde sunt cei care vorbesc despre această temă. Iată rezultatele noastre.
Am luat în considerare menționările despre referendumul privind conceptul familiei, precum și despre inițiatorii acestuia (Coaliția pentru familie), apărute în luna aprilie 2018, astfel încât să putem oferi o imagine amplă despre tonul menționărilor din online media și social media românească referitoare la acest subiect.
Unde și despre ce – analiză cantitativă
Au apărut peste 2000 de menționări într-o singură lună despre inițiativa referendumului, care,luând în considerare faptul că este o temă socio-politică destul de generală ,în mod firesc provoacă utilizatorii de social media la discuții, dar și jurnaliștii la fel. Rata menționărilor în știri și în social media a fost de ¼, respectiv ¾ (63% din menționări au apărut pe Facebook, 8% pe bloguri și 23% în presa online), adică imaginea de ansamblu a fost influențată în mai mare parte de comentariile utilizatorilor autentici de social media. Comentariile care s-au născut legate de această temă controversată au fost în marea lor majoritate negative.
Distribuția menționărilor despre referendum în funcție de tipurile de
conținut – Sursă: Neticle
Aprecierea referendumului în presa online și în social media - Sursă: Neticle
Reacții negative din presă și controverse puternice în rândul autorilor de comentarii
Să vedem mai întâi știrile: cele mai active pagini de știri care s-au preocupat de tema menționată au publicat în jumătate din cazuri știri de tonalitate negativă.
Portalurile de știri care au publicat cele mai multe articole despre subiect au menționat referendumul în majoritatea cazurilor într-un context negativ, lucru evidențiat și în ponderea secțiunilor marcate cu roșu. Într-o măsură mai redusă, rezultatele căutării în conținuturile paginilor web sunt neutre (marcate cu gri), iar, potrivit datelor Neticle, referințele legate de referendum se regăsesc în context pozitiv doar într-un număr foarte redus (marcate cu verde). - Sursă: Neticle
Numărul menționărilor s-a ridicat în mod deosebit datorită declarațiilor date de politicieni, cele mai importante două date fiind zilele de 16 și 20 aprilie. În ambele cazuri presa online a preluat și a publicat pe scară largă declarațiile politicienilor, numărul menționărilor fiind de peste 200 într-o zi.
În data de 16 aprilie declarația liderului PSD, Liviu Dragnea, a fost citat de cele mai multe ori, el comunicând faptul că susține referendumul inițiat de trei milioane de români. Cealaltă declarație care a dat peste cap presa online dar și social media, a fost dată de fostul premier, Dacian Cioloș, în data de 20 aprilie.
Cum a putut pătrunde ecoul declarațiilor în social media?
Este important de subliniat faptul că cele mai multe comentarii și discuțiile cele mai aprinse apar de regulă sub postările organelor de media de pe paginile lor proprii de Facebook, și nu sub secțiile de comentarii de pe paginile de știri. Dar cum au reacționat utilizatorii pe Facebook la declarațiile liderului PSD și a fostului premier?
Liderul de partid a primit comentarii pozitive, dar și negative în același timp (rata comentariilor negative a fost de 38%, spre deosebire de rata comentariilor pozitive, care a fost de 8%): suportul lui exprimat cu privire la valorile conservative este considerat unul disputabil de către utilizatori, datorită faptului că soția acestuia este cu 30 de ani mai tânără decât el.
Fostul premier însă a argumentat împotriva referendumului: după părerea lui redefinirea conceptului de căsătorie și familie nu va rezolva problema migrației și problemele sociale existente. Declarația și atitudinea lui Cioloș a fost sever criticată de inițiatorii referendumului (Coaliția pentru familie) pe pagina lor de Facebook, la care au apărut un număr mare de comentarii și unde utilizatorii au avut discuții vehemente.
Negativitatea generală în jurul temei pare să aibă două surse mai importante: una reprezentată de contrastul de interes și percepție evident dintre susținătorii celor două poziții (protestul organizațiilor LGBTQ împotriva a ceea ce ei consideră că ar „redefinirea și restrângerea” conceptelor de căsătorie și familie, care după părerea lor amenință modul de funcționare democratică a țării). Un alt motiv al tensiunilor care pot fi resimțite este faptul că utilizatorii își exprimă opinia nu numai în legătură cu tema discutată, ci încep să se jignească într-un stil incalificabil, astfel rata menționărilor negative crește în mod intens.
În consecință, subiectele aferente sunt, de asemenea, foarte negative; acestea sunt afișate pe următorul grafic în funcția polarității în ordine descrescătoare. În grafic se poate observa modul în care se prezintă menționările negative-neutre-pozitive (roșu-gri-verde).
Temele
cele mai negative legate de referendum - Sursă: Neticle
În jurul organizației Coaliția pentru familie agitația a fost mai mică în
luna aprilie, dar comentariile nu au lipsit de pe pagina lor de Facebook. Cel
mai critic punct legat de organizație este faptul că inițiativa referendumului,
care este un instrument fundamental civil, este acuzată că devine un scop politic. Însă
organizația a declarat că orice intenție de obținere a unui avantaj politic și
exproprierea subiectului (mai ales din partea PSD) poate fi doar o încercare
nereușită – această declarație este motivul peak-ului în data de 23 aprilie.
Aprecierea organizației în sine, datorită menționărilor negative în cazul
cărora nu se poate face abstracție de influența referendumului, în aceste condiții tinde a fi negativă.
Numărul menționărilor în presa online și social media românească – Sursă: Neticle
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.