Dimineață arțăgoasă și tristă, care îmi confirmă că adicția la social media nu este un moft și care îmi arată că sunt precum o adolescentă care fumează mințindu-se că poate oricând să renunțe la obicei, până când oricând devine niciodată.
Ziua 2: Dependența de daruri otrăvite
Coincidență sau nu, totuși, am dormit extraordinar de bine. Îmi mărturisesc trezirile de până acum, de câteva ori pe noapte, în care „mai citeam câte ceva pe facebook” până să mă ia somnul din nou.
Încerc să înțeleg cum funcționează dependența de facebook, parte din dependența mai mare de tot ce înseamnă social media, și mă gândesc la posibile categorii de utilizatori.
•Sunt cei care au cont de facebook, cât să fie și ei în rândul lumii (virtuale), dar pe care nu-l folosesc pentru că nu-i interesează;
•Sunt cei care folosesc facebook-ul pentru socializare;
•Sunt cei care (se) folosesc de facebook pentru a-și promova o activitate sau o ideologie;
•Sunt cei de care facebook-ul se folosește, dăruindu-le confirmarea de care ei au nevoie pentru ceea ce sunt și pentru ceea ce gândesc;
•Sunt cei ai căror muncă depinde de informațiile disponibile pe facebook și mai ales de rapiditatea de a avea acces la ele.
Concluzia? Cu cât darurile otrăvite, pe care le-ai primit de la facebook, sunt mai numeroase, cu atât dependența este mai mare!
Fără doar și poate, facebook-ul este drogul vremurilor noastre și, trebuie să recunoaștem, o afacere mult mai profitabilă pentru industria mondială decât bietul tutun, de unde și interdicțiile referitoare doar la acesta din urmă. În plus, oferă șansa unică de a controla și mintea umană. Cum să dai cu piciorul la așa ceva?
A doua concluzie a zilei, mult mai pragmatică și scrisă la câteva ore distanță, este că e îngrozitor de dificil să reziști tentației de a te loga, asta ca să vorbesc în limba virtuală. Sunt și sentimente amestecate, panică că, vai, renunți pentru totdeauna la facebook, dar și jenă, că pătimești atât pentru un lucru aproape penibil.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Nu, facebook nu este deloc un lucru penibil, la fel cum heroina nu este un lucru penibil ci un risc enorm pentru sanatate! Eliberarea din capcana nu este nici ea un lucru penibil ci o lupta NECESARA, o lupta pentru viata practic!!
As mai adauga la acele categorii de "utilizatori" ca mai exista:
- oameni care nu au deloc facebook si nici nu simt nevoia (cat or mai rezista si ei inainte sa fie "prinsi" in capcana);
- oameni care URASC ACTIV facebook si dintre ei unii ajung sa-si dedice vietile luptei impotriva facebook (din cauza experientelor lor si ale celor de langa ei, prinsi in adictie si ramasi fara speranta);
- oameni TREJI, care realizeaza pericolul si avertizeaza si pe altii, desi isi dau seama cu durere ca avertizarile lor sunt vorbe in pustiu, pentru ca oamenii sunt pur si simplu "vrajiti" de "ecranul colorat" al telefonului (colorat in albastru...) si nu prea ii mai intereseaza decat drogul!
Inchei cu acest gand: LUPTA NU ESTE INUTILA CI NECESARA!! BIRUINTA ESTE POSIBILA, CU UN PIC DE VOINTA SI AJUTOR DE LA DUMNEZEU!!
** EXISTA VIATA FARA FACEBOOK!! **
(da, sunt dintre cei care-l urasc activ...)
https://vimeo.com/231715813
https://vimeo.com/154034250
https://vimeo.com/154034358
Da, unii isi dau si viata pentru un like (sau selfie dar tot like-ul este scopul final):
https://vimeo.com/184553829
https://vimeo.com/231715813
https://vimeo.com/154034250
https://vimeo.com/154034358
Da, unii isi dau si viata pentru un like (sau selfie dar tot like-ul este scopul final):
https://vimeo.com/184553829