Liderul naționalist Călin Georgescu a ajuns sâmbătă dimineață în județul Vaslui, unde a fost întâmpinat de mii de susținători, transmite Gândul. Deputatul AUR Bogdan Velcescu și alți membri ai Alianței pentru Unirea Românilor au fost alături de președintele interzis de sistemul securist internaționalist. De la Codăești, naționalistul român a mers pe locul marii bătălii anti-musulmane de la Podul Înalt unde a depus o coroană de flori la statuia lui Ștefan cel Mare și Sfânt și apoi a mers la ultima ctitorie a a acestuia, la Mănăstirea Dobrovăț, pentru a se închina și ruga. Vizita nu a fost lipsită de diversiuni ieftine ale sistemului ticăloșit. Patronul USR-ist al fabricii de mobilă Marcomovas SRL din Vaslui, Ion Marcu, a susținut în mod fals că a refuzat vizita lui Călin Georgescu la sediul fabricii sale, pentru a da prilej presei soroșiste de articole în lanț, copiate la indigo, împotriva liderului naționalist. În realitate nu era prevăzută nici o fabrică în tresul lui Călin Georgescu, ci doar adresare de la târg și închinarea la statuia și ctitoria lui Ștefan cel Mare și Sfânt.
Președintele ales de români la alegerile prezidențiale anulate ilegal a mers în comuna Codăești, prima oprire din cadrul vizitei sale, unde oamenii s-au adunat în număr mare încă de la primele ore ale dimineții.
Pe șoseaua care străbate comuna se aflau sute de mașini din mai multe județe ale țării, iar din autoturisme răsună muzică patriotică.
Susținătorii lui Călin Georgescu au purtat steaguri și pancarte cu imaginea fostului candidat la alegerile prezidențiale și au scandat cu foc ”Călin Georgescu este președinte”, ”Turul doi înapoi”, ”Căline, Căline, poporul e cu tine” și ”Poporul n-a uitat de votul anulat”.
Călin Georgescu s-a aflat de la ora 7.30 la piața agroalimentară din Codăești în cadrul campaniei ”Toamna Cămărilor Românești”, prin care îi îndeamnă pe români să cumpere produse direct de la producătorii autohtoni și să sprijine economia locală. La piața din Codăești, Georgescu a vorbit despre necesitatea susținerii producătorilor români și i-a îndemnat pe cei prezenți să cumpere produse autohtone. De asemenea, a îndemnat oamenii să aibă încredere în viitor.
”Cea mai grea sărăcie este atunci când omul crede că nu se mai poate face nimic. Eu nu cred asta! Nici despre ținutul Moldovei și nici despre România. Nici voi să nu credeți asta!”, a zis Călin Georgescu. VIDEO cu discursul integral aici.
Călin Georgescu a ajuns apoi la Mănăstirea Dobrovăț, din județul Iași, după vizita pe care a făcut-o în județul Vaslui. ACTUALIZARE: Am revenit cu filmări și fotografii. VIDEO de la Podul Înalt și Dobrovăț, unde a fost întâmpinat de Părintele Duhovnic:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
În perioada post-1990 (ultimii 30-36 ani), industria românească a fost împinsă într-o criză profundă, falimentele și lipsa de competitivitate afectând și indirect sectorul productiv rural, unde politicienii verosi au facilitat un nefast proces de „distrugere colonială" , neofeudală, a gospodăriilor țărănești.
"Privatizarea agriculturii" din România (inițiată în 1991 ) a avut un impact complex, cu efecte pe termen lung:
Desființarea CAP-urilor/ IAS-urilor și (re)împroprietarirea haotică au dus la formarea unui număr foarte mare de exploatații individuale, de subzistență, cu parcele mici . Această „faramitare a proprietății" s-au desfășurat concomitent cu pierderea infrastructurii productive. Serviciile productive asociate marilor exploatații colective din epoca RSR (silozuri, ferme, sere, livezi, vii), cea mai mare parte, au fost în mod iresponsabil abandonate sau distruse!.
Au urmat malversațiunile orchestrate de factorii politici-juridici cu cadastrarea, cu problemele de succesiune și reîmproprietările false, contestabile ce au generat o "piață funciară" controlată de rechinii imobiliari, inechitabilă, injustă ce au descurajat micii proprietari.
S-au facilitat astfel căi de concentrare funciară și acaparare a terenurilor de către oportuniști i cu conexiuni politice; au apărut "marii investitori" (latifundiari regionali, străini) ce au acumulat suprafețe mari prin închiriere și cumpărare, concentrând producția pe anumite culturi de export de materie primă (grâu, porumb, floarea-soarelui), în detrimentul diversificării și procesării locale.
În acest context, economia agro a României a trecut de la autoconsum la import net de alimente procesate și export de materie primă ieftină.
În esență, așa cum lovitura din '89 a restituit în mod original "democrația" societății din România, privatizarea a restituit pământul anumitor moștenitori, fără a reconstitui cadrul juridic-econimic național pt o agricultură competitivă! Țăranii împroprietăriți formau o economie rurală fragmentată prin piețele de duminică, cu acces modic la credite și facilități de procesare, iar de sărăcirea/ vulnerabilizarea lor au profitat primarii, arendașii, notarii, avocații, investitorii*, toți speculanții fondului funciar cu conexiuni in rețeaua politică a statului captiv...