Sâmbătă 12 mai, de la ora 12:30, la Timișoara, are loc Festivalul de Lansare a Schimbului de Gardă, informează Radio Timișoara.

Festivalul cuprinde mai multe evenimente, între care amintim: Trecerea în Revistă a Gărzii Cetății Timișoara, Protocoale Militare, Schimb de Gardă a Cetății, Dansuri Celtice, Vals al Formației Magnum, Sesiune Foto, Defilare Cadențară prin Centrul Timișoarei, etc.

Totul este organizat de către  Asociația Eugeniu de Savoya cu sprijinul Consiliului Județean Timiș și al Primăriei Municipiului Timișoara!

Jurnalistul timișorean Cosmin Țîntă a protestat public față de acest eveniment, prin intermediul unei scrisori deschise publicate pe siteul ActiveNews.ro și trimisă autorităților locale.

În text, acesta amintește că anul acesta, România sărbătorește Centenarul Unirii, inclusiv momentul în care Banatul a fost eliberat chiar de...trupele habsburgice.

„Aceleași uniforme, a căror etalare simbolică se vrea astăzi prin Piața Unirii, erau purtate de soldații generalului Lentulus, care după înfrângerea răscoalei anti-habsburgice a românilor bănățeni de la 1737-1739,  recurg la atrocități intolerabile asupra populației locale. Purtătorii acestor uniforme rad din răzbunare zeci de așezări ale bănățenilor de pe suprafața pământului, ucigând orbește nu numai participanți la răscoală, ci și copii, femei și batrâni. Astfel de uniforme purtau  și soldații care aveau să îi evacueze din vetrele lor pe românii bănățeni, conform Ordinului Curții de la Viena din 14 iulie 1765, semnat de Maria Tereza, care prevedea că toate satele românești aflate în calea coloniștilor imperiali trebuiau mutate în alte părți. Cu dreptul de proprietate asupra propriilor moșii anulat de îndată după "eliberarea” Banatului de către habsburgi și cu un astfel de ordin, românilor bănățeni nu le-o fi rămas decât să admire frumusețea uniformelor, în timp ce erau împinși de la spate de purtătorii acestora, către pustiu... Un grăitor exemplu: alungați și puși pe drumuri, românii din Săcălaz și din Serdin, de peste Mures, și-au părăsit așezările,apucând pe malul Timișelului, Bega de azi. Ei  reprezintă "o priveliște stranie, un adevărat exod biblic” pentru un istoric al epocii, cu cele 500-600 de care trase de boi, în care se inghesuiau alături de lucrușoarele lor, spre zona pustiită de război în care aveau să ridice, fără sprijin, Toracul din Serbia de astăzi. Căci sprijin aveau, și încă unul substanțial, doar coloniștii, prin patente imperiale! Înmânate de purtătorii uniformelor ce se vor etalate în inima Timișoarei de astăzi. Aceleași uniforme le purtau și soldații care aveau să îl aresteze, întemnițeze și păzească ani întregi pe marele pașoptist bănățean Eftimie Murgu, fiindcă îndrăznise să ceară drepturi firești pentru românii bănățeni și să viseze la un stat al tuturor românilor!

Din nefericire, exemplele de acest gen ar putea continua mult prea mult. Las în sarcina specialiștilor pe care îi aveți în subordine completarea listei. Subliniez doar că astfel de acte ar fi considerate, potrivit standardelor curente, genocid, deportare, discriminare și epurare etnică. Și că ele îmbracă simbolic uniformele ce urmează să ne defileze sub priviri, prin miezul orașului.

Consider că acest lucru se situează undeva între crunt cinism și deplina batjocură la adresa românilor bănățeni”, scrie Țîntă în scrisoarea trimisă autorităților.

 

Scrisoarea integrală este AICI.

 

Nu este prima oară când autoritățile locale dovedesc că ignoră istoria Banatului: acum doi ani, s-au sărbătorit cu mare fast împlinirea a 300 de ani de la schimbarea ocupantului otoman cu cel austriac al Timișoarei, vorbindu-se despre „eliberare”.