FOTO: Balázs Izsák MTI, www.pestisracok.hu
Potrivit lui Balázs Izsák, în ultimii ani, unele instituții ale statului român îi provoacă în mod constant pe secui și „tot construiesc așa-numitul terorism secuiesc”, transmite agenția de presă ungară MTI, citată de blogul lui Dan Tanasă.
Președintele Consiliului Național Secuiesc (C.N.S.) a adus vorba despre acest subiect la o conferință de presă care a avut loc miercuri, la Sfântu Gheorghe, făcând trimitere la faptul că nici ultima cale legală de atac din cazul tinerilor secui condamnați sub acuzația de terorism, István Beke și Zoltán Szőcs, nu a dus, marți, la eliberarea celor doi.
Președintele C.N.S. a menționat drept provocări ale statului român plângerile înaintate de jurnalistul Dan Tanasă și ale Asociației Civice pentru Demnitate în Europa (ADEC), condusă de către acesta, împotriva a diverși maghiari din Secuime, aflați la conducerea unor instituții, respectiv la sentințele judecătorești prin care lideri maghiari au fost admonestați pentru utilizarea inscripțiilor și simbolurilor maghiare. Este vorba despre o provocare instituționalizată, construită cu bună știință, pentru care responsabilitatea îi revine statului român, a spus politicianul maghiar.
La întrebarea MTI, politicianul maghiar a mai spus că „și pentru cineva din afară este evident” că în spatele lui Dan Tanasă se află o instituție condusă de către statul român profund (deep state). În caz contrar, nu s-ar putea explica în ce fel află de îndată jurnalistul, renumit pentru antimaghiarismul său, că într-un sat micuț din așa-zisul Ținut Secuiesc, locuit numai de către maghiari, apare o inscripție maghiară. Președintele Consiliului Național al Secuilor a atribuit sprijinului instituțional faptul că jurnalistul și asociația lui au, de obicei, succes și în procesele intentate liderilor maghiari.
În urma unei acțiuni inițiate de ADEC, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării l-a amendat pe primarul comunei Remetea din județul Harghita, populată în proporție de 99,2% de maghiari, pentru că administrația locală editează ziarul lunar al comunității doar în limba maghiară. Tot în urma unei acțiuni a ADEC, luni a fost pronunțată o sentință definitivă care decide că primarul din Corund trebuie să plătească o amendă de peste 456.000 de lei (96 de mii de euro). Instanța a apreciat că edilul nu a executat o sentință definitivă – pronunțate tot ca urmare a unei acțiuni ADEC -, deoarece, deși primarul a îndepărtat de pe fațada primăriei din Corund inscripția „Primăria-Községháza”, a amplasat o nouă inscripție în locul acesteia, anume „Casa comunală-Községháza” (nedorind să folosească denumirea românească a localității - n.n.).
Acuzând reprezentanți ai societatății civile românești de presupuse legături cu „statul paralel” doar pentru faptul că demersurile acestora, în favoarea aplicării legilor Statului național unitar Român inclusiv în zonele populate de secui, au câștig de cauză în Justiție și se finalizează cu obligarea autorităților române, deservite de etnici maghiari, să respecte legea, limba și simbolurile românești, reprezentanții maghiarilor comit greșeala de a confunda obligația respectării legii cu un presupus demers opresiv din partea statului, exercitat prin interpuși. Eroarea fundamentală constă în aceea că oricine nu respectă legea poate să se considere persecutat de către aceasta, în loc să se considere așa cum este: vinovat de nerespectarea legii.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
În 1944, în timpul al celui de-doilea război mondial, a avut loc o recepție la Rio de Janeiro și ambasadorul ungar a fost printre invitați. Ambasadorul ungur, purtand uniforma de ceremonie, a intrat în cameră și a adresat un salut nazist. Gazda recepției, un bancher influent, a luat act de venirea ambasadorului și s-a apropiat de el.
„Excelență, ati salutat cu Heil Hitler. Presupun că oamenii din țara dumneavoastră aparțin rasei nordice? „
Ambasadorul a răspuns: „Nu, noi suntem de origine mongolă.”
Bancherul a fost curios și a continuat. „Cred, așadar că țara dumneavoastră ar trebui să fie situată în Asia?”
„Nu, Ungaria face parte din Europa Centrală.”
„Știu că există un război în Europa Centrală. Este Ungaria implicată în asta?”
„Da, într-adevăr. Ne luptăm împotriva Uniunii Sovietice”.
„Și aveți oarece pretenții teritoriale față de Uniunea Sovietică?”
„Nu, noi nu avem nicio pretenție teritorială față de sovietici. Cu toate acestea, avem față de România și Slovacia”.
„Deci, România și Slovacia trebuie să fie vrăjmașii voștri, atunci?”
„Nu, ei sunt aliații noștri”.
Bancherul a fost usor confuz de răspunsurile ambasadorului, dar în cele din urmă el a văzut o insignă regală pe uniforma lui și a continuat: „Eu socotesc că Ungaria este un regat. Ce face Regele vostru?”
„Nu avem un rege. Suntem conduși de un amiral” (Miklos Horty n.n.).
„O, de un Amiral? Deci Ungaria trebuie să aibă acces la mare”.
„Nu. Suntem o țară fără ieșire la mare”.
Bancherul a fost și mai mult nedumerit. „Oricum, cum e amiralul tau?”
„El a fost capturat de germani.”
„Ei sunt, de asemenea, vrăjmașii voștri?”
„Nu, germanii sunt cei mai mari aliați și prieteni ai noștri”.
Bancherul a fost complet pierdut. „La Naiba! Chiar nu înțeleg. Locuiți în regatul fără ieșire la mare, în inima Europei, care este guvernat de un amiral, care a fost capturat de cei mai mari prietenii lui. Sunteți în luptă o cu țară de la care nu doriți un singur hectar de teren. Pe de altă parte, aveți pretenții teritoriale față de aliații dumneavoastră. Asta este o situație cu adevărat bizară!”
„Nu domnule, este noua ordine europeană!”