Peste 65.000 de vizitatori, români și străini, au trecut pragul „Casei Ceușescu” în 2018, având posibilitatea să descopere 170 de încăperi, decorate cu marmură Ruschița, ca la Casa Albă, sau cu pereții acoperiți cu mătase și lambriuri din mahon, toate aceste atracții incluzând Palatul Primăverii în topul primelor 5 obiectivele turistice din București, potrivit datelor oferite, în exclusivitate pentru ActiveNews, de Expoziția Permanentă „Casa Ceausescu".
Expoziția Permanentă „Casa Ceausescu" și-a desc his porțile pentru public în anul 2016, reședința fostului președinte Nicolae Ceușescu reușind să atragă, anual, zeci de mii de vizitatori.
Din datele furnizate în exclusivitate pentru ActiveNews de Expoziția Permanentă „Casa Ceausescu",d aflăm că imobilul din Primăverii a fost construit la mijlocul anilor ’60, de cea mai mare companie de construcții civile din România - "Trustul Carpați", care era responsabilă pentru construirea tuturor proiectelor majore din acea perioadă.
Imobilul a devenit, începând cu anul 1965, reședința privată a soților Ceaușescu și a copiilor acestora, Valentin, Zoia și Nicu, fiind folosit în acest scop timp de 24 de ani, până în 1989.
„Casa Ceaușescu” are o suprafață de aproape 5000 de metri pătrați și peste 170 de încăperi, repartizate atât la parter și etaj, cât și în subteran (88).
Reședința se remarcă printr-un decor luxos, susținut de esențe de lemn autohton (stejar, paltin, cireș, nuc) și exotic (mahon, trandafir, păr african, cireș canadian). Crama, sala de cinema, buncărul, sufrageria, sala de trofee reprezintă doar câteva spații care trezesc interesul vizitatorilor români și străini.
Una dintre cele mai impresionante zone este piscina, care măsoară 70 de metri pătrați și care este completată de un mozaic pentru care s-au folosit aproximativ 1 milion de piese, realizat în doar doi ani, de artiști români celebri, Florin Pîrvulescu și Olga Porumbaru.
Decorațiunile din palat au beneficiat de cele mai bune materiale românești sau aduse din import: marmură de Ruschița, (utilizată și în Biroul Oval al Casei Albe - vulturul ce decorează tavanul biroului), covoare din mătase, porțelanuri de "Sevres" și "Delft", Rosenthal și Meissen, cristal de Bohemia și Bacarrat, sticlă de Murano, sculpturi africane din fildeș lucrate manual etc.
Pereți acoperiți cu mătase și lambriuri sculptate din lemn de mahon cu motive vegetale, mozaic venețian și tapiserii flamande din secolul al 16-lea, mobilier din esențe rare de lemn, realizat în stiluri precum neo-roccoco, baroc, renascentist și Ludovic al XVI-lea, realizat în fostele atelierele Heliade București completează imaginea unui Palat la răscrucea stilurilor dintre Orient și Occident.
În plus, grădina de iarnă a Palatului este situată la primul etaj al clădirii și adăpostește o varietate de plante tropicale, mediteraneene și exotice.
Totodată, în „Casa Ceaușescu” există o impresionantă colecție de tablouri semnate de Gheorghe Pătrașcu, Octav Băncilă, Camil Ressu, Rudolf Cumpăna, Dumitru Ghiață etc, precum și de un număr reprezentativ de tapiserii și mozaicuri, realizate manual.
Precizăm că Expoziția Permanentă „Casa Ceaușescu” se poate vizita de marți până duminică, în intervalul 10.00-17.00, la adresa din Bulevardul Primăverii 50.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Iar pe masă nu cred că punea Ceaușeasca margarină, nechezol și salam cu soia, pe lângă veșnicul pește oceanic congelat su taki-muri..... Ah, și să nu uităm pâinea așa-zisă integrală cartelată!!! În oraș noi o aveam pe cartelă și o cumpăram, dar dacă se nimerea vreun țăran la coadă, nu primea acea pâine!
Mai încearcă vreun fraier să mă convingă, că a fost mai bine în comunism???