De câțiva ani, satele românești sunt invadate de construcții noi strident colorate, cu forme ciudate, de la un simplu cub de beton până la o pagodă cu turnuri și balcoane, ceea ce a determinat o amestecătură de case vechi și noi.

Din păcate autoritățile locale nu s-au străduit să impună reguli urbanistice și îi lasă pe localnici să construiască după bunul plac distrugând tradiția, scrie Stirileprotv.ro.

Ordinul Arhitectilor din Prahova încearcă să-i convingă acum pe oameni să păstreze ce-a mai rămas din frumusețea satului muntenesc tradițional.

„Practic pierdem memoria noastră colectivă. Ele au acoperiș cu patru pante, foarte importantă este prispa. Poate fi pe unu sau pe două niveluri.", a declarat Claudia Pârvu, arhitect.

Căsuțele mici, cu beci și prispă, ridicate în mijlocul terenului și înconjurate de verdeață sunt specifice zonei de deal și de munte din Prahova, spun arhitecții. Doar că ele dispar pe zi ce trece.

„A venit valul ăsta de hidoșenii care a inundat satele. Întâi și întâi este vinovată debusolarea societății sătești de la noi care își neagă valoarea rădăcinilor și consideră că este șic doar ceea ce vine din străinătate.”, a spus Călin Hoinărescu, arhitect.

Primăriile din zona rurală nu au un regulament de urbanism care să asigure păstrarea specificului local. Practic, oricine solicită o autorizație de construcție o primește. Iar mulți, repară și extind casele chiar fără nicio aprobare.

Arhitecta Claudia Pârvu a luat la pas, în ultimii 7 ani, 56 de așezări rurale din Prahova. A fotografiat mii de locuințe și a întocmit un ghid de arhitectură ușor de înțeles, în care apar exemple pozitive și negative.

Cine vrea să se convingă de faptul că o casă tradițională poate fi și frumoasă și funcțională, este invitat la Chiojdu în Buzău. Aici Ordinul Arhitecților a cumpărat și renovat o veche locuință, pe care o propune ca model.