Liderul UDMR, Kelemen Hunor,  susține că Guvernul guvernul nu a făcut nimic pentru a preveni agravarea situației legate de cimitirul din Valea Uzunului, iar autoritățile i-au tratat pe etnicii maghiari pe pe niște cetățeni de rangul doi. 

Kelemen amintește că Poliția din Bacău a efectuat percheziții la domiciliul viceprimarului din Sânmartin și la Primăria Sânmartin, viceprimarul fiind dus la audieri „în condițiile în care nu a fost nimeni tras la răspundere până acum pentru distrugerea și profanarea mormintelor soldaților maghiari din cimitirul din Valea Uzului, respectiv pentru incitare la ură interetnică”. 

De asemenea, Kelemen reclamă că „autoritățile nu s-au sesizat din oficiu nici în legătură cu abuzul primarului din Dărmănești, care a contribuit la escaladarea evenimentelor”, permițând executarea lucrărilor de construcții ilegale pe mormintele ostașilor căzuți în Valea Uzului” și construind cruci de beton „fără autorizație, din bani publici și pe suprafața altei localități”. Toate acestea s-ar încadra în opinia liderului Uniunii la infracțiunile de profanare de morminte și abuz în serviciu. 

„În pofida solicitării noastre ferme, Guvernul nu a întreprins măsurile necesare pentru a preveni agravarea situației, deși acest lucru este datoria autorităților și a coaliției PSD-ALDE. Guvernul trebuie să oprească practicarea dublei măsuri de către organele și instituțiile publice implicate, care tratează în mod repetat etnicii maghiari din Transilvania ca cetățeni de rangul doi.

Considerăm atitudinea Guvernului ca fiind inacceptabilă atât din punct de vedere etnic, moral, cât și politic. Solicităm Guvernului să înlăture construcțiile amplasate ilegal în cimitirul din Valea Uzului și să demareze cercetările din oficiu privind abuzurile primarului din Dărmănești și ale celorlalți autori care au contribuit la escaladarea tensiunilor.

Luând toate acestea în considerare, începând de astăzi UDMR nu va susține nici o inițiativă sau măsură a Guvernului. Până la soluționarea situației cimitirului din Valea Uzului, protocolul de colaborare între UDMR și coaliția PSD-ALDE rămâne fără obiect”, a spus Kelemen.

Polițiștii fac joi, percheziții în județele Bacău și Harghita în dosarul deschis în urma acoperirii crucilor eroilor români din Cimitirul Internațional Valea Uzului cu saci negri din plastic, informează Mediafax. 

„Polițiștii de la IPJ Bacău efectuează joi percheziții în județ legătură cu Cimitirul Internațional de la Valea Uzului, sunt activități din cadrul anchetei”, a spus Cătălina Crețu, purtătorul de cuvânt al IPJ Bacău.

Surse citate de Mediafax afirmă că percheziții similare au loc și în județul Harghita, în același dosar. Potrivit acestora, printre persoanele suspecte se numără femeia care în 2017 a protestat în timpul unei vizite a premierului Ungariei, Orban Viktor, la Universitatea de Vară de la Tusvanyos și a fost agresată de alți participanți la manifestare.

Săptămâna trecută, extremiști maghiari au acoperit cu saci de gunoi cele 52 de cruci ale eroilor români din cimitirul internațional de la Valea Uzului din Dărmănești, județul Bacău. 

Prezent la fața locului după evenimente, candidatul la europarlamentare George Simion a fost atacat de câțiva cetățeni care vorbeau limba maghiară.

Deși UDMR a susținut că acel cimitir este proprietatea comunei Sânmartin și că acolo ar fi existat aproximativ 600 de cruci aparținând exclusiv soldaților maghiari uciși în bătăliile de la Valea Uzului, istoricul Marius Deaconescu arată că în 1927 „ în cimitir au fost înhumați 1306 eroi de diverse naționalități. Numele și data morții erau cunoscute doar pentru o parte a celor îngropați. Data morții din registrul întocmit de asociație cu acea ocazie atestă că acolo au fost înhumați și cei decedați în confruntările de uzură. Pe lângă soldații unguri și germani, îngropați în anul 1917, aici au fost aduse corpurile altor soldați români și ruși găsite pe văile și culmile din jur, al căror nume a rămas necunoscut, putând fi identificată pentru unii doar armata din care făceau parte după resturile de uniformă”.

Acesta afirmă, pe baza listei întocmită în 1927, că în cimitir au fost înhumați: „nu doar soldați unguri, ci și germani, ruși, români, sârbi, austrieci. Din această cauză cimitirul are un caracter internațional și nu poate fi considerat un cimitir exclusiv unguresc”.

În anii 1994 - 1998, autoritățile maghiare de la Budapesta și o fundație locală au reamenajat cimitirul, dar în loc de 1300 de cruci ale mai multor naționalități, au apărut 650 exclusiv pentru eroii maghiari.

„Reamenajarea cimitirului de către autoritățile maghiare în 1994-1998 a avut ca scop maghiarizarea cimitirului, dovedită și de inscripțiile afișate. Lăudabil este că istoricii maghiari au identificat pe baza documentelor numele majorității soldaților morți în bătăliile din 1917-1917, respectiv 1944. Divizia 39 avea sediul la Kosice, oraș aflat azi în Slovacia. Din această divizie a armatei austro-ungare făceau parte regimente cu soldați maghiari și slovaci, ultimii înregistrați cu numele maghiarizate. Cel puțin în cazul regimentelor 9 și 10, cu sediul la Miskolc, cercetările au permis identificarea majorității celor decedați. Pe tablele de marmură sunt câteva sute de nume, ceea ce arată că restul, până la 1306 de morminte, sunt în cea mai mare parte ale altor soldați români și ruși, neindentificați. În 1994, conform presei, au fost profanate mormintele soldaților nemaghiari prin schimbarea numelui sau etniei, fiind tratați ca soldați maghiari necunoscuți. De exemplu, potrivit registrului din 1927, la poziția 763 era îngropat soldatul român Gheorghe Cosma. Data morții, 29 Martie 1917, sugerează că a fost rănit și a căzut prizonier în timpul ofensivei maghiaro-germane de la începutul lunii respective. După profanarea mormintelor de către asociațiile ungurești în 1994, pe mormântul lui Gheorghe Cosma este o cruce pe care scrie soldat maghiar necunoscut. Potrivit panourilor de informare în limbile maghiară, română, germană și engleză de la intrarea în cimitir, aici se află peste 650 de morminte ale soldaților din armatele austro-ungare și germane căzuți în primul război mondial. Nici vorbă de vreun soldat român sau rus! Iar diferența dintre 650 și 1306 este inexistentă. Cineva nu mai știa matematică în 1994? Sau nu mai contau mormintele nemaghiare? Înțeleg că astfel activiștii unguri admit că soldații români și ruși nu au fost înmormântați de către autoritățile militare maghiare în urma luptelor din 1916-1917?! Unde sunt soldații români și ruși morți în acele bătălii, ale căror trupuri au rămas în teritoriul controlat de divizia austro-ungară 39? În acest caz este mult mai grav decât profanarea mormintelor din 1994, pentru că, dacă se neagă înmormântarea soldaților români și ruși, ar trebui să înțelegem că „bravii" soldați maghiari nu au respectat tratatele internaționale în vigoare atunci și nu au tratat cu respect soldații decedați ai inamicului!”, scrie Marius Deaconescu în Adevărul.

 

Cele 52 de cruci pentru eroii români au fost puse acolo de autoritățile române în cadrul unui proiect destinat aniversării Centenarului.