Doresc să mă  refer, pe scurt, la ambele evenimente.

După cum unii dintre dumneavoastră deja au observat, activitatea Ministerului Public și a Procurorului General a fost consemnată într-o manieră mai mult decât apreciativă în Raportul de țară, care a subliniat eforturile depuse de procurori pentru îndeplinirea obligațiilor asumate. Nu voi insista asupra referirilor din Raportul politic, care a fost deja mediatizat și nici asupra cifrelor și indicatorilor de performanță – pe care îi veți regăsi și în Raportul de bilanț pentru anul 2015, ci voi menționa doar câteva dintre aprecierile din Raportul tehnic, mai puțin cunoscut pentru opinia publică, dar care este un instrument de lucru pentru practicieni.

Astfel, Raportul tehnic arată că Procurorul general a făcut din combaterea corupției o prioritate a activității sale. În 2015, Ministerul Public a instrumentat un număr mare de cazuri de mică corupție, fiind trimiși în instanță 903 inculpați, care acoperă un spectru larg de domenii, inclusiv educație, sănătate, poliție, administrația publică locală și centrală.

Am fost bucuroși să constatăm că Raportul a apreciat faptul că Serviciul de îndrumare și control din subordinea procurorului general face o analiză a tipologiei acestor cazuri de corupție, pentru a stabili prioritățile în cadrul activităților de urmărire penală și a oferi îndrumări în materie de evaluare a riscurilor.

Totodată, referindu-se la problema reorganizării parchetelor – temă legată indisolubil de situația resurselor umane și a volumului de muncă - problemă prezentă în toate documentele MCV, Raportul din acest an menționează propunerea pe care am făcut-o în acest sens - respectiv regruparea procurorilor la nivelul tribunalului și închiderea parchetelor la nivelul instanței de prim grad de jurisdicție – invocând și finalizarea studiului de impact care a făcut obiectul unor consultări cu sistemul. Această măsură precum și propria poliție judiciară, în subordinea procurorului, sunt soluțiile pe care le considerăm necesare și de natură să rezolve principalele probleme ale Ministerului Public.

Cu referire la cel de al doilea eveniment, constând în lansarea în spațiul public de către unele instituții media a unor afirmații referitoare la o presupusă încălcare a legii de către mine, respectiv „folosirea coloanei oficiale fără drept”, doresc să precizez câteva lucruri și să le reiterez pe cele deja exprimate în cursul lunilor octombrie – decembrie 2015:

• Nu am solicitat și nu am beneficiat de coloană oficială în sensul în care această noțiune este definită prin lege.

• Mi s-a asigurat un dispozitiv de însoțire și protecție.

• Stabilirea unui anumit nivel de protecție pentru diverse categorii de demnitari și punerea în practică a măsurilor de protecție sunt atributul instituțiilor specializate ale statului și nu al beneficiarului protecției.

• Măsurile de protecție asigurate procurorului general al României de către instituțiile specializate ale statului sunt proporționale cu riscurile potențiale la care acesta este expus în exercitarea anumitor atribuții de serviciu, astfel cum acestea sunt prevăzute de legislația în vigoare. 

• În întreaga mea carieră de magistrat, precum și în funcția de procuror general, am fost permanent preocupat de respectarea legii și a normelor deontologice.

 

Cu toate că Raportul MCV validează rezultatele activității mele în fruntea Ministerului Public, la fel și datele din bilanț care vor fi făcute publice în cursul lunii martie, în condițiile în care numele meu și funcția pe care o reprezint sunt asociate în mod artificial cu o situație de natură să aibă consecințe asupra imaginii instituției pe care o conduc, am decis – ca un gest de responsabilitate și onoare – să îmi depun demisia din funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.”