The Economist a publicat, în ediția tipărită, un articol despre lupta anticorupție din lume, pornind de la accidentul în care și-a pierdut viața patronul Hexi Pharma, Dan Condrea.

Scandalul Hexi Pharma reprezintă, potrivit The Economist, un exemplu al luptei anticorupție din România. De asemenea, articolul atinge și subiectul summit-ului anticorupție de la Londra unde, scrie publicația, șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a fost „tratată ca un star rock”.

Accidentul în care a murit Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, o companie cercetată pentru că ar fi diluat dezinfectanții pe care ulteriori îi vindea spitalelor, a reprezentat pentru mulți străini o confirmare că România este o „cleptocrație, dominată de infracțiuni și șpagă”, scrie The Economist, citat de Digi 24.

„Cazul Hexi Pharma este un exemplu al luptei anticorupție din România. Scandalul a fost dezvăluit de jurnaliști de investigație și autoritățile statului au reacționat rapid și au început anchetele. Sistemul judiciar din România a devenit din ce în ce mai independent de când a intrat în Uniunea Europeană în 2007. Noul procuror general, numit în aprilie de un președinte care a fost ales pentru că a susținut lupta anticorupție, instrumentează cazul Hexi Pharma cu zel.

Laura Codruța Kovesi, șefa neobosită a Direcției Anticorupție din România, spune că și agenția pe care o conduce investighează cazul. Anul trecut a trimis în judecată peste 1.250 de oficiali și a ajutat la înlăturarea premierului de la putere. La summitul anticorupție din Londra de luna trecută, Laura Codruța Kovesi a fost tratată ca și cum ar fi un star rock”, a scris The Economist.

The Economist atrage atenția că oamenii tind să creadă atunci când văd lupta anticorupție desfășurându-se în fața lor că lucrurile merg din ce în ce mai rău, când de fapt, încep să meargă mai bine.  

„Este un paradox comun: lumea devine conștientă de fenomenul corupției atunci când cineva face ceva în privința asta. Acest lucru îi face pe oameni să tragă concluzia că lucrurile merg mai prost, când de fapt, merg mai bine”, noytează publicația.

Pe lângă România, în articol mai este analizat fenomenul corupției din Brazilia, Guatemala și China. The Economist notează că atunci când încep reformele și eradicarea corupției există tendința de a crede că acele țări sunt dintr-o dată deosebit de corupte.

„Tendința de a vedea țările ca fiind mai murdare atunci când încep să curețe din mizerie nu îi va surprinde pe studenții de istorie americană și britanică. Impresia că ambele țări au fost deosebit de alunecoase la sfârșitul anilor 1800 a fost datorată creșterii reformelor și mișcărilor progresive care se concentrau spre a face politica să fie cinstită. Întrebarea este dacă țări precum România, Brazilia, Guatemala și China vor putea să pornească pe aceași cale”, a notat The Economist.

Mesajul publicației de la finalul articolului totuși este unul îmbucurător.

„Într-o țară ca România, care este plină de scandaluri, votanții și investitorii ar trebui să aplaude nu să dispere. Când infractorii ajung pe prima pagină a ziarelor înseamnă că cineva cinstit i-a pus acolo”, a concluzionat The Economist.