FOTO Colaj: LCK decorată de Ambasadele Suediei, SUA și Franța
Ambasadele străine au fost printre cei mai vocali susținători ai DNA și ai Laurei Codruța Koveși. Cu toate acestea, de când au apărut și au fost desecretizate celebrele protocoale între DNA și SRI, acestea au tăcut.
Evenimentul zilei a solicitat un punct de vedere Ambasadei SUA și altor 21 de ambasade din Europa, față de folosirea protocoalelor dintre DNA și diferite instituții ale statului. Singurul care a oferit un răspuns a fost ambasadorul Belgiei.
Evenimentul zilei a solicitat un punct de vedere Ambasadei SUA și altor 21 de ambasade din Europa, față de folosirea protocoalelor dintre DNA și diferite instituții ale statului. Singurul care a oferit un răspuns a fost ambasadorul Belgiei.
Cele 22 de ambasade cărora „Evenimentul zilei” le-a solicitat un răspuns sunt: SUA, Marea Britanie, Germania, Spania, Italia, Olanda, Franța, Suedia,Bulgaria, Ungaria, Cehia, Polonia, Belgia, Finlanda, Norvegia, Serbia, Grecia, Austria, Danemarca, Croația, Portugalia și Elveția.
Ambasada Franței a primit solicitarea cu o zi înainte de Laurei Kovesi cu ministrul de externe francez, Jean-Yves Le Drian. Cea care a facilitat întâlnirea neoficială a fost ambasadoarea Franței, Michele Ramis.
„În urma cererii pe care ne-ați adresat-o, vă informez cu regret că Ambasada Franței nu poate da curs solicitării dumneavoastră”, ne-a transmis Gabriela Diță, responsabilul de comunicare al Ambasadei.
SUA și Suedia au transmis că urmează să ofere un răspuns.
Danemarca, Polonia și Germania au redirecționat către autoritățile competente. Agenția de Securitate Internă a Poloniei a declarat că „nu comentează această problemă”.
Singura ambasadă care a oferit un răspuns este cea a Belgiei.
„Supravegherea colectării de informații în Belgia este în principal asigurată de o comisie administrativă independentă. În plus față de această comisie administrativă, Parlamentul belgian supraveghează, de asemenea, agențiile de informații prin intermediul Comitetului permanent de examinare a agențiilor de informații (Comitetul permanent I), care monitorizează și evaluează legalitatea metodelor utilizate, precum și eficacitatea acestora. Dacă metodele obișnuite sunt insuficiente, serviciile de informații pot folosi metode specifice, care implică încălcări mai extinse în viața privată. În cele din urmă, metodele excepționale, care sunt cele mai invazive, pot fi folosite numai pentru a contracara o amenințare gravă. Interceptarea comunicațiilor intră în categoria metodelor excepționale”, se arată în răspunsul semnat de Ambasadorul Thomas Baekelandt.
Mai jos redăm textul solicitării „Evenimentului zilei”
Stimate Domnule Ambasador,
Vă rugăm să ne precizați dacă în istoria legislativă recentă a țării dumneavoastră există vreun exemplu de protocol încheiat între serviciul de informații interne și organele de anchetă de tip procuratură, între serviciul de informații interne și Curtea Supremă de Justiție, pentru infracțiuni care nu se încadrează la amenințări de tip terorist sau la adresa siguranței naționale, cu prevederi similare celor făcute publice în ultima vreme în România.
Dacă da, vă rugăm să ne dați cât mai multe detalii sau persoanele de contact care ne pot furniza detalii suplimentare.
Dacă nu, am vrea să ne precizați dacă acest lucru ar fi considerat o încălcare a separației puterilor în stat, a drepturilor și libertăților cetățenești. Aceste precizări ne sunt necesare pentru realizarea unei anchete jurnalistice privind independența sistemului de justiție în România, comparativ cu alte țări europene.
Cu acest prilej, redacția Evenimentului Zilei vă asigură de tot respectul și cooperarea pentru promovarea valorilor democratice europene.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.