Foto: Ionel Stoica – „Adevărul” (iunie 2016)
Mi-l imaginez pe domnul „interes național” trăgând de pleoape pe marginea patului, după primul cântat al cocoșului, și bâjbâind cu degetele rășchirate ale piciorului după papuci, în timp ce cască de-i trosnesc fălcile. „Haida sus, avem termen azi!”
A ajuns la Curtea Supremă la ora 7 și 15 minute. „Programul de funcționare al Înaltei Curți de Casație și Justiție începe, de regulă, la ora 8:00 și se termină la ora 16:00. Ședințele de judecată încep, de regulă, la ora 9:00”, scrie pe site-ul instituției.
Ȋn procesul în care este inculpat Gabriel Oprea, ședința de judecată începe la 7:30. Curtea și clădirea ȊCCJ sunt pustii.
Ȋn sala de penal de la parter, unde se vor înghesui peste zi inculpați acuzați de furt, șantaj, lipsire de libertate, înșelăciune și omor, acum se judecă în cerc restrâns. E ca o altfel de sufragerie.
Pe prima bancă din sală stau avocații. Pe umătorul rând, în mijloc, e Oprea, flancat de doi aghiotanți. Apoi, sunt restul inculpaților din dosar: Nicolae Gheorghe, chestor principal de poliție - fost șef al DIPI, Pavel Gabriel, comisar șef de poliție - fost șef al Serviciului Juridic din DIPI, Zărnică Nelu, chestor principal de poliție - fost subsecretar de stat, și Iacob Marian, comisar șef de poliție - fost șef al Diviziunii Administrative din DIPI.
Toți, în frunte cu Gabriel Oprea, au fost trimiși de DNA în judecată în mai 2016, pentru abuz în serviciu și deturnare de fonduri. Procurorii spun că în iulie 2015, pe când era ministru de Interne, Gabriel Oprea, ajutat de chestorul principal Nicolae Gheorghe și de comisarul șef Pavel Gabriel-Nicolae, a dispus suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuieli operative ale DIPI și a aprobat achiziția unui autoturism Audi A8, în scopul declarat al asigurării protecției demnitarilor.
Astfel, arată DNA, au fost încălcate prevederile legale care limitează achiziționarea autovehiculelor din fondurile operative ale Ministerului Afacerilor Interne, strict la situații legate de folosirea lor în activități de urmărire penală a infracțiunilor de corupție, iar bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 410.000 lei.
Mai târziu, în august – octombrie 2015, Nicolae Gheorghe, pe atunci șef al DIPI, a schimbat destinația acelui Audi A8 achiziționat din fonduri operative, pentru folosința personală și exclusivă a lui Gabriel Oprea.
Tot Nicolae Gheorghe, în calitate de secretar de stat și ordonator de credite în cadrul DIPI, a aprobat, în perioada 2014 - 2015, mai multe rapoarte prin care a fost schimbată destinația sumei de 238.173 de lei, alocată instituției pentru fonduri operative, în scopul efectuării unor cheltuieli de protocol ori pentru înzestrarea instituției, cheltuieli ce nu au fost circumscrise activităților, acțiunilor sau misiunilor cu caracter informativ-operative.
În aceeași manieră, spune DNA, au procedat și Zărnică Nelu și Iacob Marian-Dănuț, în calitate de ordonatori de credite în cadrul DIPI, care au întocmit rapoarte prin care a fost schimbată destinația sumei de 9.398 de lei, respectiv 4.955 de lei.
Ȋn vederea recuperării pagubei, DNA a instituit măsura sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri aparținând lui Gabriel Oprea, Nicolae Gheorghe și Pavel Gabriel, până la concurența sumei de 410.000 lei.
Dosarul a fost trimis la ȊCCJ în mai 2016. A stat zece luni în camera preliminară. Apoi, la primul termen, din luna martie a acestui an, o judecătoare din complet a făcut cerere de abținere. Dar i-a fost respinsă.
Oprea declara atunci că va pleda nevinovat în fața instanței. Iar în sala de judecată, avocatul său a precizat că „el nu-și mai amintește exact ce rezoluție a pus pe anumite documente. Nu cunoaștem întregul dosar. Am solicitat în scris permiterea accesului la actele clasificate, e o problemă esențială pentru noi”.
La termenul din 25 aprilie 2017, avocatul unuia dintre inculpați a cerut ca jurnaliștii să nu mai aibă acces în sala de judecată, pentru că e necesar ca cei nouă martori cu identitate protejată să fie audiați în ședință secretă, iar „în presă s-au scurs deja informații secrete din dosar”. Cererea lui a fost susținută și de consilierii juridici ce reprezintă în proces DIPI și MAI (părți responsabile civilmente).
Dar rechizitoriul integral din acest dosar este, de un an de zile, public pe internet: https://www.scribd.com/doc/312553857/Rechizitoriu-20-P-2016#from_embed. Iar identitatea martorilor protejați ar trebui să rămână necunoscută nu doar jurnaliștilor, ci și inculpaților din acea sală de judecată.
Instanța a aprobat însă cererea, iar ședințele de judecată au devenit secrete. Și s-a mers din amânare în amânare. Ȋn septembrie anul acesta, ȊCCJ a decis ca procesul trebuie să fie reluat de la zero, pentru că o judecătoare din complet urma să se pensioneze.
La termenul de luna trecută, ședința de judecată a început la ora 7:30 și a durat un sfert de oră.
Astăzi, instanța întârzie. Gabriel Oprea, pe banca din spatele avocaților, așteaptă stoic. Nici nu și-a dezbrăcat haina. Avocații discută între ei. Inculpații șușotesc. Numai el privește tăcut înainte, spre masa goală a prezidiului. „A făcut cineva adresă la CSAT?”, întreabă unul dintre avocați. „Trebuie făcută adresă!”
După 10 minute, în sala de judecată intră onorata instanță. Ne ridicăm. Apoi, se face prezența părților. „Prezent și reprezentat prin apărător ales”, răspunde Oprea. Reprezentatul DIPI n-a ajuns încă. „E pe drum, vine acum”, anunță consilierul juridic al Ministerului de Interne.
„Sunteți parte în dosar?”, mă întreabă consiliera Ministerului Finanțelor Publice. Parte civilă în dosar. Ministerul, nu eu. „Nu-s.” Atunci începe agitația. Reprezentanta părții civile face semn jandarmului. „Nu e parte în dosar și aici se discută informații clasificate!”, se precipită ea. Jandarmul îmi face semn să ies. Nu ies, numai instanța poate decide dacă, după reluarea procesului, se menține caracterul secret al ședințelor. Ȋn plus, conform art.290 din Codul Penal, instanța poate declara ședință secretă pentru tot cursul sau doar pentru o anumită parte a judecării cauzei.
Jandarmul comunică grefierei, grefiera comunică judecătorilor. „Cine sunteți?”, întreabă președintele completului. „Presă.” „Ședința este secretă, vă rugăm să părăsiți sala.” „La avizier nu scrie.” „Greșeala noastră, ne cerem scuze”. Plec.
Peste vreo 15 minute iese și Gabriel Oprea, cu aghiotant de-a dreapta și de-a stânga lui. Atât a durat termenul de azi, cât pauza mare a elevilor.
Dau să-l filmez pe fostul ministru de Interne în timp ce defilează prin curtea ȊCCJ, iar jandarmul de la poartă îmi strigă că n-am voie. Aflu apoi, televiziunile pot intra cu camerele în „incinta instituției” doar după ora 8:30. Adică, după ce, „de regulă”, începe programul de funcționare al ICCJ. Nu s-a făcut ora.
Cameramanii iau imagini de dincolo de gard. Oprea se îndreaptă imperturbabil spre mașina care l-a așteptat parcată lângă poarta Ȋnaltei Curți. Nu răspunde la întrebările jurnaliștilor. Nici la „despre dosarul lui Bogdan Gigină mai știți ceva?”. Urcă în Audi-ul negru cu geamuri fumurii și rămâne apoi blocat la primul semafor, în spatele unui taxi. E grea viața fără antemergător...
Azi, instanța a dispus o nouă amânare, următorul termen al procesului fiind stabilit pentru 16 ianuarie 2018. La anu’ și la mulți ani.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.