Azi ar fi trebuit să se judece la Tribunalul București un nou termen în procesul Colectiv. S-a amânat. La 15 mai a.c., judecătoarea care a admis cererea de reunire a dosarului patronilor cu dosarul lui Piedone fixase termen pentru azi. Dar, a doua zi după pronunțarea deciziei, ea a depus o cerere de abținere, invocând art.64, alin.(4) din Codul de Procedură Penală care prevede că „judecătorul de drepturi și libertăți nu poate participa, în aceeași cauză, la procedura de cameră preliminară, la judecata în fond sau în căile de atac”. Cererea i-a fost admisă, iar dosarul a fost pasat altcuiva. De calculator, prin repartizarea aleatorie. 

Dosarul în care sunt inculpați patronii clubului și firma de artificii are 270 de volume. Câteva zeci are și dosarul lui Piedone. Ce judecător se va încumeta să le citească? 

La a doua încercare a DNA, dosarul pompierilor care făceau ciubucuri în loc de controale la Colectiv a trecut de camera preliminară a Tribunalul Militar București. Miercuri a fost primul termen pe fond. S-a început în forță: instanța a amânat cauza pentru data de 13 septembrie. Până atunci, e puțin probabil ca în dosarul de la Tribunalul București să se înceapă cercetarea judecătorească. Și, cum dorința tuturor celor implicate în caz, inculpați și victime, procurori și avocați, este conexarea celor trei dosare, cel mai probabil în toamnă asta se va și întâmpla. 

Ȋn situația în care una dintre instanțe este civilă, iar alta militară, competența de judecare a cauzelor reunite revine instanței civile și, prin urmare, judecătorul de la Tribunalul București va primi, ca supliment de studiu, și volumele din dosarul pompierilor. 

 

 

 

 

Sunt 12 inculpați. 27 de capete de acuzare. 64 de persoane decedate și 146 de victime ce au suferit vătămări corporale, dintre care 108 - vătămări corporale grave. Sunt 248 de părți civile. Sute de pagini de rapoarte de expertiză și zeci de martori de audiat. Procesul va dura ani de zile. Dar modul în care a început judecata, având ca primordială preocupare „cine plătește dezdăunările”, nu ne încurajează să sperăm că, la finalul acestui proces, va fi stabilit, fără tăgadă, adevărul despre cele întâmplate în Colectiv.

O dovadă în acest sens este și faptul că, la aproape doi ani de la tragedia din Colectiv, nu toți cei puși sub învinuire au fost trimiși în judecată.

Marian Moise este pirotehnistul care a luat din depozitul firmei artificiile folosite în seara de 30 octombrie 2015, la Colectiv. Este cel care a montat aceste artificii, alături de colegul său, Zaharia Viorel, care e trimis deja în judecată pentru ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, ambele infracțiuni în formă agravată. Marian Moise a acționat cele opt artificii care, așa cum s-a stabilit și prin rechizitoriu, au declanșat incendiul ce a provocat moartea a 64 de oameni.

De ce nu a fost trimis și el în judecată, odată cu ceilalți, în dosarul patronilor aflat acum pe rolul Tribunalului București? Rănit, la rându-i, în incendiu, Moise a fost internat la Spitalul „Bagdasar Arseni”, având arsuri pe 30% din suprafața corpului. La 1 noiembrie 2015, el a fost audiat pe patul de spital de către polițiștii de caz. Audierea a fost, de fapt, mai mult un dialog protocolar, fără nicio întrebare cheie. Firesc, având în vedere starea de sănătate a celui interogat, deși în dosarul de la Parchetul General el avea calitatea de „suspect, pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă”. 

Ȋn noaptea de 6/7 noiembrie 2015, Moise a fost transferat, alături de alți răniți din Colectiv, la Spitalul Militar din Bruxelles. Din informațiile noastre, el a rămas internat în acel spital până în decembrie, după care a continuat tratamentul de recuperare în ambulatoriu. O lună mai târziu, pirotehnistul se deplasa la spital cu mijloacele de transport în comun. 

La 28 aprilie 2016, dată la care Parchetul General a trimis dosarul patronilor în instanță, fără ca el să figureze pe lista inculpaților, Marian Moise era încă în Belgia. Ȋn cazul lui, dar și al soției sale, care la rându-i era „suspectă” în dosar, „pentru săvârșirea infracțiunii de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri (n.r. – acte ale firmei de artificii”, procurorii au dispus „disjungerea cauzei”. De ce s-au grăbit și nu au continuat ancheta în legătură cu cei doi? La două săptămâni după finalizarea rechizitoriului, Marian Moise și soția sa s-au întors în România. 

La 27 iulie 2016, pirotehnistul a fost citat la Parchetul General, pentru a i se aduce la cunoștință calitatea de urmărit penal în dosar, dar și faptul că procurorii au dispus punerea sa sub control judiciar. O măsură preventivă cu condiții permisive, atâta vreme cât inculpatul, din informațiile pe care le avem, e liber să părăsească țara, pentru a merge la tratament în străinătate. 

De la disjungerea dosarului în care Moise Marian este cercetat a trecut mai bine de un an. Și nu se mai întâmplă nimic, deși probatoriul e același ca în cazul dosarului mare, instrumentat de procurori pe repede-nainte, în doar șase luni. 

Mai mult, din informațiile noastre, în cazul soției pirotehnistului, cercetată și ea pentru comiterea infracțiunii de sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri, cauza a fost clasată. 

Au obosit procurorii Parchetului General, după ce au trimis în judecată dosarul mare? Dovedesc ei compasiune pentru starea de sănătate a inculpatului? Sau există și vreun alt motiv pentru care procurorii aplică dubla măsură în cazul Colectiv?

Dar dosarul pirotehnistului care a adus, montat și aprins artificiile în Colectiv, fără a fi trimis în judecată, nu este singurul pe care Parchetul l-a lăsat în urmă.

 

1. Ȋn 2 decembrie 2015, procurorii DNA au decis disjungerea, din dosarul pompierilor, a cauzei privind infracțiunile de corupție săvârșite de către cadre militare ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Dealul Spirii” București-Ilfov (ISUBIF).

Cu o lună înainte de producerea tragediei din Colectiv, Inspectoratului General pentru Situații de Urgență îi fusese solicitat sprijinul în organizarea unui eveniment la care participau circa 2000 de persoane, în perioada 25 - 26.09.2015, la etajul I din Fabrica Pionierul și Clubul Colectiv. Solicitarea a fost redirecționată către ISUBIF, care a luat astfel la cunoștință de funcționarea Clubului Colectiv, fără ca însă să dispună și vreo măsură legală, conform competențelor. După ce acest fapt a devenit public, la 25 noiembrie 2015 procurorii DNA s-au sesizat din oficiu sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) Cod penal.

„Ofițeri, cadre militare ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și respectiv ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență București – Ilfov, deși au avut cunoștință de existența Clubului Colectiv, ce funcționa ca persoana juridică S.C. COLECTIV CLUB S.R.L. București (...), nu au întreprins nici o măsură legală pentru identificarea agentului economic în spațiul căruia urmau să se desfășoare activități artistice cu afluență mare de persoane și stabilirea dacă Clubul Colectiv îndeplinea condițiile prevăzute de lege care să-i permită funcționarea în deplină siguranță, fără a pune în pericol viața și integritatea fizică a persoanelor, implicit dacă era avizat/autorizat pentru securitate la incendiu”, se arată în procesul verbal de sesizare din oficiu al procurorilor DNA.

Ȋn plus, „din datele rezultate în cadrul cercetărilor și din studiul documentelor predate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dealul Spirii” București-Ilfov, a rezultat faptul că la nivelul acestei instituții au fost identificate o serie de contracte de sponsorizare despre care există indicii cu privire la suspiciunea rezonabilă ca au fost încălcate actele normative în vigoare cu privire la acest gen de activitate, respectiv O.M.A.I. 340/2002 privind donațiile și sponsorizările în Ministerul Afacerilor Interne în condițiile exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu de către ofițeri - cadre militare, la momentul controalelor efectuate de linie de securitate la incendiu”, menționează procurorii DNA.

La nivelul municipiului București și județului Ilfov au fost efectuate sponsorizări atât pentru ISUBIF, cât și pentru 5 (cinci) asociații profesionale. Ȋn perioada 2014 – 2015, au fost primite mai multe sume de bani, cu titlu de sponsorizare, de la persoane juridice, după ce acestea fuseseră verificate înainte pe linia securității la incendiu.

Procurorii DNA s-au sesizat din oficiu și sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, față de ofițeri – cadre militare cu atribuții de control din cadrul ISUBIF care, în perioada 2014 – 2015 nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu cu ocazia controalelor efectuate la persoane juridice din București și Ilfov.

Din noiembrie 2015, de când au început cercetările, și până acum, au trecut 1 an și 7 luni. Timp în care NIMENI nu a fost pus sub acuzare.

2. Ȋn urma incediului din Colectiv, au murit 64 de oameni. 27 dintre ei, în incendiu. Ceilalți s-au stins, în zilele care au urmat, pe un pat de spital.

Ȋn noiembrie 2016, părinții celor care decedat au depus o plângere penală la Parchetul General solicitând să se investigheze dacă cei răniți au murit din culpa medicilor sau a autorităților. Vizate de plângerea penală sunt mai multe persoane care, în octombrie 2015, făceau parte din Guvern. După 6 luni de anchetă tenace, Parchetul General nu a comunicat nici măcar deschiderea urmăririi penale „in rem” în acest caz.

 

  

Ceva însă tot se mișcă în dosarele deschise pentru aflarea adevărului despre tragedia din Colectiv. Se mișcă cei puși sub inculpare. 

Imediat după ce dosarul patronilor a ajuns la Tribunalul București, pentru a se judeca reunirea cu dosarul lui Piedone, Anastasescu Alin, unul dintre patronii clubului Colectiv, a solicitat instanței modificarea condițiilor controlului judiciar. Iar la finalul lunii trecute, instanța a admis cererea formulată de inculpat și a încuviințat „ca acesta să părăsească teritoriul României în următoarele perioade: 

- în perioada 01.06.2017 – 06.06.2017 pentru a se deplasa în localitatea Berlin, Germania; 

- în perioada 11.06.2017 – 14.06.2017 pentru a se deplasa în localitatea Bologna, Italia;

- în perioada 29.06.2017 – 02.07.2017 pentru a se deplasa în localitatea Sierre, Elveția”.

A doua zi, DNA a atacat decizia, dar la 7 iunie a.c. Curtea de Apel București a respins contestația, ca nefondată.

 

Inculpatul lăsat să se plimbe liber prin Europa este cel al cărui avocat susținuse, la termenul din 12 mai a.c., și în sala de judecată, dar și în afara ei, că la Colectiv „a fost o mână criminală”. 

 

Procesul Colectiv, cât a mai rămas din el, continuă cu un nou termen în data de 3 iulie a.c. la Tribunalul București.