Plenul Curții Constituționale a României a luat în dezbatere ieri sesizările de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilizării legislative în domeniul Justiției, sesizări formulate de Grupul Parlamentar al Partidului Uniunea Salvați România din Senatul României și, respectiv, de un număr de 64 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților.

Având în vedere obiectul celor două dosare, Curtea a dispus conexarea acestora.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituționalitate și a constatat că Hotărârea Parlamentului nr.69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției este constituțională în raport cu criticile formulate”, se arată în comunicatul emis de CCR.

În motivarea soluției, Curtea a reținut că, comisiile speciale comune, în calitate de organe de lucru ale Parlamentului, sunt reglementate, în mod expres, prin art.64 alin.(4) din Constituție, constituirea acestora nefiind limitată la domenii de activitate cu privire la care Parlamentul decide în ședință comună. În consecință, din rațiuni ce țin de eficiența, unitatea și coerența demersului parlamentar în sensul elaborării unor propuneri legislative complexe, Parlamentul poate constitui asemenea comisii atât în privința legilor care se adoptă în ședință comună, cât și în privința celor care se adoptă în ședință separată.

Propunerile legislative astfel elaborate vor urma, în mod necesar, procedura de dezbatere și adoptare în ședință comună sau separată, cu luarea în considerare a prevederilor art.65, art.74 și art.75 din Constituție. Prin urmare,  propunerile legislative, care fac obiectul Comisiei speciale comune, se adoptă în ședințe separate, cu respectarea competențelor Camerei de reflecție și a celei decizionale.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președinților celor două Camere ale Parlamentului.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”