Deputatul minorităților naționale Adnagi Slavoliub a depus, la Parlament, o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale care sporește imunitatea judecătorilor CCR și care prevede că aceștia nu vor putea fi urmăriți penal, reținuți sau arestați fără încuviințarea a două treimi din membrii Curții.

 Astfel, articolul 66 al legii se modifică și va avea următorul cuprins: „Judecătorii Curții nu pot fi urmăriți penal, reținuți, arestați sau percheziționați sau trimiși în judecată penală decât cu încuviințarea plenului Curții Constituționale, la cererea ministrului Justiției, sesizat de procurorul general al PICCJ”.

De asemenea, „încuviințarea prevăzută la alineatul precedent se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor CCR, după ascultarea judecătorului în cauză”, scrie News.ro.

„Pentru infracțiuni săvârșite de judecătorii Curții Constituționale, urmărirea penală și trimiterea în judecată se face numai de către PICCJ iar competența de judecată aparține ICCJ. În caz de infracțiune flagrantă, judecătorii Curții pot fi reținuți și supuși percheziției, ministrul Justiției informându-l de îndată pe președintele CCR și solicitând, dacă este cazul, încuviințarea Curții pentru urmărirea penală și arestarea prevăzute la alineatul 1”, mai prevede propunerea legislativă.

Potrivit proiectului, „judecătorul trimis în judecată penală poate fi suspendat prin decizia plenului Curții Constituționale adoptată cu votul a două treimi din membrii Curții. În cazul unei decizii de achitare, suspendarea încetează, iar în cazul unei decizii definitive de condamnare, mandatul de judecător al Curții încetează de drept”.

În prezent, art. 66, alineatul 1 prevede: „Judecătorii Curții Constituționale nu pot fi arestați sau trimiși în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaților, al Senatului sau a Președintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”.

Deputatul mai propune ca articolul 68, alineatul 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale să se abroge.

Acestea prevede: „În cazul în care perioada pentru care a fost numit noul judecător, potrivit alin.(2), este mai mică de 3 ani, acesta va putea fi numit, la reînnoirea Curții Constituționale, pentru un mandat complet de 9 ani”.

De asemenea, la articolul 69, după alineatul 3 se introduce alineatul: „După încetarea mandatului ca urmare a expirării termenului pentru care a fost numit, judecătorul CCR poate opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen”.

Deputatul Adnagi Slavoliub precizează, în expunerea de motive, că se „impune” instituirea unor măsuri concrete și distincte prin care să se elimine, anticipat, orice posibilități de exercitare a unei presiuni asupra judecătorilor Curții Constituționale.

„Chiar dacă imunitatea judecătorilor este mai extinsă decât a oricărui alt demnitar al statului, apreciem că aceasta se impune din perspectiva necesității asigurării unei protecții legitime unor demnitari care, în exercitarea unui mandat limitat în timp la cel mult nouă ani, nu au nici statutul politic al parlamentarilor sau al președintelui României, nici o funcție de carieră profesională ca în cazul magistraților”, susține inițiatorul.

Adnagi Slavoliub arată că „imunitatea propusă constituie cea mai eficientă garanție că judecătorii CCR își pot exercita rolul conferit de legea fundamentală fără constrângeri sau presiuni”.

„Au fost preluate condițiile prevăzute în caz de infracțiunea flagrantă pentru deputați și senatori, tocmai pentru a elimina speculația că judecătorii CCR ar fi apărați de orice responsabilitate penală în cazul comiterii unei infracțiuni indiferent de condiții”, explică deputatul.

Acesta mai precizează, în expunerea de motive, că infracțiunea flagrantă, precum și măsurile prevăzute înlătură speculația că s-ar putea utiliza acte procesual penale pentru a genera o presiune asupra unui judecător constituțional.

Adnagi Slavoliub afirmă că măsuri similare există în aproape toate statele membre ale UE, diferențele fiind „minore”.

„În esență, singura diferență semnificativă este aceea că, în unele state, mai înainte de a se începe orice act de urmărire penală împotriva unui judecător constituțional trebuie solicitată și încuviințată revocarea judecătorului respectiv din funcție”, a completat deputatul.

Adnagi Slavoliub a mai menționat că, în cadrul propunerii legislative, a fost introdusă și o prevedere care „aplică judecătorilor CCR un regim similar celui prevăzut pentru judecătorii ICCJ la terminarea mandatului prin expirarea termenului pentru care s-a făcut numirea”.

„La acest aspect s-a ținut cont de faptul că, potrivit legii, președintele CCR este echivalat în grad cu președintele ICCJ, iar ceilalți judecători constituționali cu vicepreședinții ICCJ”, conchide deputatul Adnagi Slavoliub.