Apoi , plecand de la presupunerea jurstificata ca " EI " SUNT MAI DESTEPTI CA NOI , ce ne informeaza internetul adica CJUE , cazuri similare in speta , adica :
Aveti un paragraf din decizie 357/19 Curte Europena o gasiti pe internet , privind limitare decizii Curte Constitutionala euroepena.
Rezultă că, în alegerea modelelor lor constituționale, statele membre sunt ținute să se conformeze
printre altele cerinței de independență a instanțelor, care decurge din articolul 2 și din articolul 19
alineatul (1) al doilea paragraf TUE [a se vedea în acest sens
Hotărârea din 22 februarie 2022, RS (Efectul deciziilor unei curți constituționale), C-430/21,
EU:C:2022:99, punctul 43 și jurisprudența citată]. Acestea sunt, așadar, obligate printre altele să asigure
evitarea oricărui regres, în raport cu această valoare a statului de drept, al legislației lor în materie de
organizare a justiției, abținându-se să adopte norme care ar aduce atingere independenței
judecătorilor (a se vedea în acest sens Hotărârea din 21 decembrie 2021, Euro Box Promotion și
alții, C-357/19, C-379/19, C-547/19, C-811/19 și C-840/19, EU:C:2021:1034, punctul 162).
75 Pe de altă parte, în Hotărârea din 15 iulie 1964, Costa (6/64,
EU:C:1964:66, p. 1158-1160), Curtea a constatat că instituirea prin Tratatul CEE a unei ordini juridice
proprii, acceptată de statele membre pe bază de reciprocitate, are drept corolar imposibilitatea
statelor menționate de a face să prevaleze, împotriva acestei ordini juridice, o măsură unilaterală
ulterioară sau de a opune dreptului născut din Tratatul CEE norme de drept național, indiferent
de natura acestora, altfel existând riscul ca acest drept să își piardă caracterul comunitar și
ca fundamentul juridic al ECLI:EU:C:2023:442 23
HOTĂRÂREA DIN 5.6.2023 – CAUZA C-204/21
COMISIA/POLONIA (INDEPENDENȚA ȘI VIAȚA PRIVATĂ A JUDECĂTORILOR)
Comunității înseși să fie repus în discuție. În plus, Curtea a subliniat că forța executivă a dreptului
comunitar nu poate varia de la un stat membru la altul în funcție de legile interne ulterioare, în caz
contrar existând riscul ca realizarea scopurilor Tratatului CEE să fie pusă în pericol, și nici nu
poate da naștere unei discriminări pe motiv de cetățenie sau naționalitate, interzisă de acest tratat
[Hotărârea din 22 februarie 2022, RS (Efectul deciziilor unei curți constituționale), C-430/21,
EU:C:2022:99, punctul 48 și jurisprudența citată].
76 Aceste caracteristici esențiale ale ordinii juridice a Uniunii și importanța respectării care îi este
datorată au fost de altfel confirmate de ratificarea, fără rezerve, a tratatelor de modificare a
Tratatului CEE și în special a Tratatului de la Lisabona, după cum dovedește în special Declarația
nr. 17 cu privire la supremație, anexată la Actul final al Conferinței interguvernamentale care a
adoptat Tratatul de la Lisabona semnat la 13 decembrie 2007 (JO 2012, C 326, p. 346). Situația
este aceeași în ceea ce privește jurisprudența Curții ulterioară intrării în vigoare a acestui din
urmă tratat [a se vedea în acest sens Hotărârea din 22 februarie 2022, RS (Efectul deciziilor unei
curți constituționale), C-430/21, EU:C:2022:99, punctele 49 și 50, precum și jurisprudența citată].
77 Din această jurisprudență constantă rezultă că, în temeiul principiului supremației dreptului
Uniunii, invocarea de către un stat membru a unor dispoziții de drept național, fie ele și de natură
constituțională, nu poate aduce atingere unității și eficacității dreptului Uniunii. Într-adevăr,
conform unei jurisprudențe consacrate, efectele asociate principiului supremației dreptului
Uniunii se impun tuturor organelor unui stat membru, fără în special ca dispozițiile interne,
inclusiv de ordin constituțional, să poată împiedica acest lucru [Hotărârea din 17 decembrie 1970, Internationale Handelsgesellschaft, 11/70,
EU:C:1970:114, punctul 3, precum și Hotărârea din 22 februarie 2022, RS (Efectul deciziilor unei curți
constituționale), C-430/21, EU:C:2022:99, punctul 51 și jurisprudența citată]. Respectarea acestei
obligații este necesară printre altele pentru a se asigura respectarea egalității statelor membre în raport cu tratatele și constituie o expresie a principiului cooperării loiale enunțat la articolul 4 alineatul (3) TUE [a se
vedea în acest sens Hotărârea din 22 februarie 2022, RS (Efectul deciziilor unei curți constituționale), C-430/21, EU:C:2022:99, punctul 55 și jurisprudența citată].
78 Or, Curtea a declarat că articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, interpretat în lumina
articolului 47 din cartă, care stabilește în sarcina statelor membre o obligație de rezultat clară și
precisă și care nu este însoțită de nicio condiție, în special în ceea ce privește independența și
imparțialitatea instanțelor chemate să interpreteze și să aplice dreptul Uniunii și cerința ca
acestea să fie stabilite în prealabil prin lege, beneficiază de un efect direct care implică să se lase
neaplicată orice dispoziție, jurisprudență sau practică națională contrară acestor dispoziții ale
dreptului Uniunii, astfel cum au fost interpretate de Curte [a sevedea în acest sens Hotărârea din
6 octombrie 2021, W.Ż. (Camera de control extraordinar și cauze publice a Curții Supreme –
Numire), C-487/19, EU:C:2021:798, punctele 158 și 159, precum și jurisprudența citată,
Hotărârea din 16 februarie 2022, Ungaria/Parlamentul și Consiliul, C-156/21, EU:C:2022:97,
punctul 162 și jurisprudența citată, precum și Hotărârea din 22 februarie 2022, RS (Efectul
deciziilor unei curți constituționale), C-430/21, EU:C:2022:99,
punctele 58 și 59, precum și jurisprudența citată].
79 În această privință, este important, în sfârșit, să amintim că, având în vedere că Curtea deține o
competență exclusivă pentru a furniza interpretarea definitivă a dreptului Uniunii, ei îi revine, în
exercitarea acestei competențe, sarcina de a preciza întinderea principiului supremației dreptului
Uniunii în raport cu dispozițiile relevante ale dreptului respectiv, astfel încât această întindere nu
poate depinde nici de interpretarea unor dispoziții ale dreptului național, nici de interpretarea
unor dispoziții ale dreptului Uniunii reținută de o instanță națională care nu corespunde
24 ECLI:EU:C:2023:442
HOTĂRÂREA DIN 5.6.2023 – CAUZA C-204/21
COMISIA/POLONIA (INDEPENDENȚA ȘI VIAȚA PRIVATĂ A JUDECĂTORILOR)
IN CONCLUZIE , asa cum stim noi " simpli cetateni din tramvai dornici de citire legislatie europeana in cauza " presupunem ca stiu si " EI " profesionistii acestea , deci :
etapa 1 : recurs la ICCJ , decizie in cauza persona particulara din Ploiesti , daca va mai fii sustinuta in " lupta si demersul ei " , dar mereu din " obisnuinta mea de 35 , de ani , se va cadea la asa " pace " decidenti in cauza .
Ramane de vazu aceasta cauza " juridic nationala "
etapa 2 . : dosar CJUE , pe incalcare decizii CJUE in cauza .Ramane iar de vazut daca persoana de la Ploiesti va fi sustinuta profesional si material in demersul ei .Ma mir apropo de " etapa 1 "
Dar daca ,va sustinuta , va fi o mare problema " Juridica " in toata E.C , privind DECIZI CJUE similare in cauza si incalcarea lor voita, repet " VOITA " de un CCR , tara europeana .
Ramne de vazut " daca a fost un foc de paie la propganda , saul o lupta " adevarata " dusa pana la capat , intre " juristii tarii ", adevarati si infractori
Vom vedea , Doamne ajuta
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Lacramioara are inimioara
Cat o tara,
O daruieste,
Inalta, frumoasa,
Inteleapta,
Poporului ei iubit,
Poporul Român
Clar, detaliat, parinteste
Ne'nvata
Cum sa cerem dreptate
Sa facem ordine in Cetate
Magistrata noastra magistrala,
Bunica, mama si sora noastra,
Ne iubeste si noi o iubim
Cu Lacramioara,
In inima Neamului,
Vrem sa traim !
Succes!
Stimați judecători,
Stimați gardieni ai legii,
Vă scriu nu cu ură, ci cu disperare. Cu un strigăt venit din adâncul unui popor umilit, călcat în picioare de o haită de politicieni care nu doar că au pierdut respectul pentru lege, dar o terfelesc zi de zi în văzul tuturor.
Cum e posibil ca oameni fără carte, fără onoare, fără nici măcar un biet bacalaureat trecut cinstit, să sfideze legile acestui stat, iar dumneavoastră — cei care ați jurat pe Constituție să apărați dreptatea — să tăceți? Să priviți cum niște haimanale își bat joc de munca, de sângele și de sacrificiile făcute de atâtea generații pentru ca România să fie un stat de drept?
De ce atâta frică? De ce atâta tăcere? Unde este curajul pe care îl presupune roba pe care o purtați? Roba aceea nu e o haină de protecție, ci un legământ față de adevăr.
Nu vă cerem să faceți politică. Vă cerem să faceți justiție. Să puneți, cu toată forța legii și a demnității, pumnul în gura celor care cred că pot conduce o țară ca pe o șatră.
Nu mai este vorba doar de onoarea profesiei dumneavoastră. Este vorba de însăși supraviețuirea unei societăți întregi, a unei națiuni care încă mai speră că Justiția poate fi ultima redută împotriva barbariei.
Tăcerea dumneavoastră este înfrângerea noastră.
Aveți nu doar dreptul, ci și datoria de a opri această decădere. Nu vă mai temeți. Nu mai plecați ochii în fața hoției, prostiei și nesimțirii ajunse la vârf. Fiți demni! Fiți curajoși! Fiți ceea ce poporul român are nevoie să vedeți în voi: pilonii ultimului adevăr.
Cu speranță, dar și cu revoltă,
Un cetățean care refuză să tacă
Ps. Din păcate doamna judecător Axinte a-nceput sa indemne lumea la boicotarea alegerilor prin anularea buletinului de vot. O palma data suveranistului Simion și un sărut binevoitor dat sistemului. Păcat. Păcat ca aprope la fel gândeșc Tuca, Cristoiu, Chitic, etc. Noi rămânem uniți. Ieșim masiv la vot. Votam Simion. Uniți, vom învinge. Nu ne lasam manipulați de sistem.
SUBSCRIU !
Aveti un paragraf din decizie 357/19 Curte Europena o gasiti pe internet , privind limitare decizii Curte Constitutionala euroepena.
Rezultă că, în alegerea modelelor lor constituționale, statele membre sunt ținute să se conformeze
printre altele cerinței de independență a instanțelor, care decurge din articolul 2 și din articolul 19
alineatul (1) al doilea paragraf TUE [a se vedea în acest sens
Hotărârea din 22 februarie 2022, RS (Efectul deciziilor unei curți constituționale), C-430/21,
EU:C:2022:99, punctul 43 și jurisprudența citată]. Acestea sunt, așadar, obligate printre altele să asigure
evitarea oricărui regres, în raport cu această valoare a statului de drept, al legislației lor în materie de
organizare a justiției, abținându-se să adopte norme care ar aduce atingere independenței
judecătorilor (a se vedea în acest sens Hotărârea din 21 decembrie 2021, Euro Box Promotion și
alții, C-357/19, C-379/19, C-547/19, C-811/19 și C-840/19, EU:C:2021:1034, punctul 162).
75 Pe de altă parte, în Hotărârea din 15 iulie 1964, Costa (6/64,
EU:C:1964:66, p. 1158-1160), Curtea a constatat că instituirea prin Tratatul CEE a unei ordini juridice
proprii, acceptată de statele membre pe bază de reciprocitate, are drept corolar imposibilitatea
statelor menționate de a face să prevaleze, împotriva acestei ordini juridice, o măsură unilaterală
ulterioară sau de a opune dreptului născut din Tratatul CEE norme de drept național, indiferent
de natura acestora, altfel existând riscul ca acest drept să își piardă caracterul comunitar și
ca fundamentul juridic al ECLI:EU:C:2023:442 23
HOTĂRÂREA DIN 5.6.2023 – CAUZA C-204/21
COMISIA/POLONIA (INDEPENDENȚA ȘI VIAȚA PRIVATĂ A JUDECĂTORILOR)
Comunității înseși să fie repus în discuție. În plus, Curtea a subliniat că forța executivă a dreptului
comunitar nu poate varia de la un stat membru la altul în funcție de legile interne ulterioare, în caz
contrar existând riscul ca realizarea scopurilor Tratatului CEE să fie pusă în pericol, și nici nu
poate da naștere unei discriminări pe motiv de cetățenie sau naționalitate, interzisă de acest tratat
[Hotărârea din 22 februarie 2022, RS (Efectul deciziilor unei curți constituționale), C-430/21,
EU:C:2022:99, punctul 48 și jurisprudența citată].
76 Aceste caracteristici esențiale ale ordinii juridice a Uniunii și importanța respectării care îi este
datorată au fost de altfel confirmate de ratificarea, fără rezerve, a tratatelor de modificare a
Tratatului CEE și în special a Tratatului de la Lisabona, după cum dovedește în special Declarația
nr. 17 cu privire la supremație, anexată la Actul final al Conferinței interguvernamentale care a
adoptat Tratatul de la Lisabona semnat la 13 decembrie 2007 (JO 2012, C 326, p. 346). Situația
este aceeași în ceea ce privește jurisprudența Curții ulterioară intrării în vigoare a acestui din
urmă tratat [a se vedea în acest sens Hotărârea din 22 februarie 2022, RS (Efectul deciziilor unei
curți constituționale), C-430/21, EU:C:2022:99, punctele 49 și 50, precum și jurisprudența citată].
77 Din această jurisprudență constantă rezultă că, în temeiul principiului supremației dreptului
Uniunii, invocarea de către un stat membru a unor dispoziții de drept național, fie ele și de natură
constituțională, nu poate aduce atingere unității și eficacității dreptului Uniunii. Într-adevăr,
conform unei jurisprudențe consacrate, efectele asociate principiului supremației dreptului
Uniunii se impun tuturor organelor unui stat membru, fără în special ca dispozițiile interne,
inclusiv de ordin constituțional, să poată împiedica acest lucru [Hotărârea din 17 decembrie 1970, Internationale Handelsgesellschaft, 11/70,
EU:C:1970:114, punctul 3, precum și Hotărârea din 22 februarie 2022, RS (Efectul deciziilor unei curți
constituționale), C-430/21, EU:C:2022:99, punctul 51 și jurisprudența citată]. Respectarea acestei
obligații este necesară printre altele pentru a se asigura respectarea egalității statelor membre în raport cu tratatele și constituie o expresie a principiului cooperării loiale enunțat la articolul 4 alineatul (3) TUE [a se
vedea în acest sens Hotărârea din 22 februarie 2022, RS (Efectul deciziilor unei curți constituționale), C-430/21, EU:C:2022:99, punctul 55 și jurisprudența citată].
78 Or, Curtea a declarat că articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, interpretat în lumina
articolului 47 din cartă, care stabilește în sarcina statelor membre o obligație de rezultat clară și
precisă și care nu este însoțită de nicio condiție, în special în ceea ce privește independența și
imparțialitatea instanțelor chemate să interpreteze și să aplice dreptul Uniunii și cerința ca
acestea să fie stabilite în prealabil prin lege, beneficiază de un efect direct care implică să se lase
neaplicată orice dispoziție, jurisprudență sau practică națională contrară acestor dispoziții ale
dreptului Uniunii, astfel cum au fost interpretate de Curte [a sevedea în acest sens Hotărârea din
6 octombrie 2021, W.Ż. (Camera de control extraordinar și cauze publice a Curții Supreme –
Numire), C-487/19, EU:C:2021:798, punctele 158 și 159, precum și jurisprudența citată,
Hotărârea din 16 februarie 2022, Ungaria/Parlamentul și Consiliul, C-156/21, EU:C:2022:97,
punctul 162 și jurisprudența citată, precum și Hotărârea din 22 februarie 2022, RS (Efectul
deciziilor unei curți constituționale), C-430/21, EU:C:2022:99,
punctele 58 și 59, precum și jurisprudența citată].
79 În această privință, este important, în sfârșit, să amintim că, având în vedere că Curtea deține o
competență exclusivă pentru a furniza interpretarea definitivă a dreptului Uniunii, ei îi revine, în
exercitarea acestei competențe, sarcina de a preciza întinderea principiului supremației dreptului
Uniunii în raport cu dispozițiile relevante ale dreptului respectiv, astfel încât această întindere nu
poate depinde nici de interpretarea unor dispoziții ale dreptului național, nici de interpretarea
unor dispoziții ale dreptului Uniunii reținută de o instanță națională care nu corespunde
24 ECLI:EU:C:2023:442
HOTĂRÂREA DIN 5.6.2023 – CAUZA C-204/21
COMISIA/POLONIA (INDEPENDENȚA ȘI VIAȚA PRIVATĂ A JUDECĂTORILOR)
IN CONCLUZIE , asa cum stim noi " simpli cetateni din tramvai dornici de citire legislatie europeana in cauza " presupunem ca stiu si " EI " profesionistii acestea , deci :
etapa 1 : recurs la ICCJ , decizie in cauza persona particulara din Ploiesti , daca va mai fii sustinuta in " lupta si demersul ei " , dar mereu din " obisnuinta mea de 35 , de ani , se va cadea la asa " pace " decidenti in cauza .
Ramane de vazu aceasta cauza " juridic nationala "
etapa 2 . : dosar CJUE , pe incalcare decizii CJUE in cauza .Ramane iar de vazut daca persoana de la Ploiesti va fi sustinuta profesional si material in demersul ei .Ma mir apropo de " etapa 1 "
Dar daca ,va sustinuta , va fi o mare problema " Juridica " in toata E.C , privind DECIZI CJUE similare in cauza si incalcarea lor voita, repet " VOITA " de un CCR , tara europeana .
Ramne de vazut " daca a fost un foc de paie la propganda , saul o lupta " adevarata " dusa pana la capat , intre " juristii tarii ", adevarati si infractori
Vom vedea , Doamne ajuta