Timișorenii marchează astăzi a patra zi a Revoluției începute în orașul de pe Bega. Pentru că acum 27 de ani, pe 19 decembrie 1989, muncitorii uneia dintre cele mai mari fabrici din Timișoara au declanșat și un protest fără de care Revoluția s-ar fi oprit. Și tot pe 19 decembrie a fost declanșată operațiunea „Trandafirul", iar cei rămași în viata fac un pelerinaj la Popești-Leordeni.

În 19 decembrie, 43 de cadavre ale revoluționarilor au fost furate din morga Spitalului Județean Timișoara. Comuniștii încercau să șteargă urmele Revoluției, care nu se extinsese încă la Bucuresti. Corpurile au fost duse la București și incinerate la Crematoriul din Capitală.

Cenușa a fost aruncată într-un canal din Popești-Leordeni. De aceea, astăzi, revoluționarii si timișorenii care n-au uitat evenimentele de acum 27 de ani pleacă într-un pelerinaj pentru cei care au sfârșit în canalul din Popești-Leordeni.

Peste 1.000 de morți, aproape 2.500 de răniți și încă niciun vinovat. Au trecut aproape 27 de ani în care procurorii nu au reușit să-i aducă în fața justiției pe cei care au creat haosul din decembrie 1989.

De curând însă, Parchetul General a decis să redeschidă Dosarul Revolutiei și să investigheze, in rem, infracțiuni împotriva umanității: „Din modul în care s-a produs acest atac reiese existența unui plan după care s-a acționat”. Anchetatorii au ajuns la concluzia că de vină pentru multe dintre viețile pierdute ar fi chiar cei care au luat puterea, în ziua de 22 decembrie 1989, după fuga lui Nicolae Ceaușescu.

După 27 de ani de tergiversări, procurorii militari vorbesc deschis despre greșelile făcute în Dosarul Revoluției. Ancheta începută în anul 1990 este plină de erori, omisiuni și neglijențe.

În primele luni ale anului 1990, procurorii din toată țara au deschis 4544 de dosare penale.

Până în anul 1995 au fost trimise în judecată doar 275 de persoane printre care: 25 de generali, 114 ofițeri si 87 de civili. Majoritea au făcut parte din regimul comunist.

Nicio persoană din grupul care a preluat puterea după 22 decembrie 1989 nu a ajuns în fața judecătorilor.

Inițial, procurorii militari au spus că în România a existat un vid de putere în perioada 22- 27 decembrie 1989. Astfel, nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru deciziile luate în acea perioadă în care au fost înregistrate cele mai multe decese.

„Nu a fost revoluție, a fost o lovitură de stat”, spune generalul în rezervă Oulian Vlad, fost șef al Securității.

După analiza făcută de șefii parchetului s-a ajuns la concluzia că există documente clare care dovedesc că puterea fost preluată încă din din 22 decembrie 1989 de către Consiliul Frontului Salvării Naționale.

„Pentru păstrarea puterii, prin acțiunile desfășurate și măsurile dispuse, noua conducere politică și militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin împușcare, vătămarea integrității fizice și psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane. Reiese existența unui plan după care s-a acționat, plan care a urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forțelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naționale și difuzarea unor ordine, rapoarte și informații false, scoaterea în stradă și înarmarea populației, respectiv crearea aparenței unui război civil”, afirmă Marian Lazăr, procuror militar.

La începutul acestui an, conducerea Parchetului General a analizat decizia procurorilor de a închide dosarul Revoluției. După ce a recitit mii de declarații și documente, a descoperit nereguli grave.

„Am constatat că soluția de clasare a parchetelor militare este netemeinică și nelegală, fiind adoptată pe baza unor cercetări incomplete, cu ignorarea unor date și documente esențiale referitoare la evenimentele din 1989. Toate acestea zădărnicind aflarea adevărului și identificarea tuturor făptuitorilor precum și a făptuitorilor din spatele făptuitorilor”, spune Bogdan Licu, procuror general adjunct al României.

În decembrie 1989 au murit 1104 persoane și au fost rănite 3320. Ancheta redeschisă luna trecută își propune să afle adevărul despre moartea a 709 români și rănirea prin împușcare a 1855.

Între timp, probele și martorii au dispărut sau continuă să dispară. Personaje cheie din dosarul Revoluției au murit. Generalii Victor Atanasie Stănculescu, Ștefan Gușă și Nicolae Militaru au luat cu ei în viața de apoi informații prețioase. O parte dintre membrii FSN cum ar fi Silviu Brucan, Alexandru Bîrlădeanu sau Sergiu Nicolăescu nu mai sunt printre noi.

La începutul anchetei, procurorii au avut o listă lungă de suspecți pe care, între timp, i-au scos de sub urmărire penală pe motiv că faptele lor s-au prescris. În 2016, ancheta deschisă de procurorii militari vizează o nouă acuzație: infracțiuni contra umanității, o faptă care nu se prescrie.