În dosar au fost inculpați medicii Virgil Musta și Diana Manolescu, alături de asistenta Maria Albu și angajata Diana Paica.

"Curtea de Apel Timișoara respinge ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția Națională Anticorupție Timișoara împotriva sentinței penale pronunțate de Tribunalul Timiș în dosarul nr. 5306/30/2022. Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina statului. Definitivă", informează, marți, site-ul CAT.

Virgil Musta a reacționat la sentința CAT, detaliind care au fost acuzațiile care i-au fost aduse, fiind acum achitat definitiv în instanță.

"În rechizitoriu, DNA m-a acuzat că am instigat la abuz în serviciu trei asistente din Ambulatoriul Spitalului Victor Babeș, deoarece ca șef de secție (deși nu erau pe secția mea) le-am determinat (am instigat) să-și încalce atribuțiile de serviciu și să preleveze teste contra cost în beneficiul societății private (...), activitate pe care DNA o considera abuz în serviciu. Pe directorul medical Diana Manolescu și pe asistenta șefă din Ambulatoriu, deoarece prin influența pe care am avut-o datorită notorietății, s-a creat un ascendent moral asupra celor două inculpate care le-a determinat să nu-și îndeplinească atribuțiile de serviciu, respectiv, să nu întreprindă niciun demers pentru constatarea abaterilor disciplinare și aplicarea sancțiunilor corespunzătoare care în accepțiunea DNA este abuz în serviciu", arată dr. Virgil Musta, marți, într-o informare de presă.

Astfel, Musta ar fi produs un prejudiciu de 12.172 lei spitalului, deoarece s-a plătit integral salariul celor trei asistente.

Medicul infecționist subliniază că în luna iulie 2020 exista o cerere foarte mare de testare PCR SARS-CoV2 contra cost, deoarece multe persoane doreau să meargă în concediu sau la muncă în străinătate și li se solicitau aceste teste, iar pe de altă parte, persoane contacte doreau să știe dacă sunt pozitive. OMS și Comisia de luptă anti-COVID din cadrul Ministerului Sănătății solicitau creșterea capacității de testare.

"În acest context, capacitatea de testare prin teste PCR ARN SARS-CoV2 a laboratoarelor acreditate în Timișoara era depășită. În aceeași perioadă, au apărut primele cazuri de infecție SARS-CoV2 în instituții precum CJAS Timiș, Serviciul Rutier IPJ Timiș, Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara, care neavând buget să-și testeze angajații riscau să-și oprească activitatea. Singurul laborator care mai avea capacitate de a efectua teste era laboratorul Spitalului Victor Babeș din Timișoara, deoarece acesta efectua teste doar persoanelor suspecte, cu simptomatologie ce se încadra în definiția de caz, dar nu avea resurse financiare pentru a cumpăra testele și materialele necesare testării contra cost și nici posibilitatea fiscalizării testelor", a declarat Musta.