RISE PROJECT a publicat ieri o notă ce dezvăluie o încrengătură de tip mafiot, „o «rețea infracțională compusă din persoane cu putere de decizie în județ» prin care Liviu Dragnea, baron local, fraudează fonduri europene și guvernamentale”.
Atribuit serviciului DGPI, raportul intitulat „Notă privind aspecte care afectează climatul socio-economic al județului Teleorman” îl identifică pe Dragnea ca fiind „deținătorul majoritar al acțiunilor la purtător de la SC Tel Drum SA” și arată cum, „timp de peste un deceniu, acesta și-a atribuit majoritatea contractelor publice de asfaltare și deszăpezire prin intermediul unor licitații trucate”.
Conform jurnaliștilor RISE PROJECT, raportul a fost întocmit de ofițeri ai DGPI în 2011. Sursa zero, cel care a pus documentul la dispoziția RISE PROJECT, spune că „a trimis raportul pe fluxul DGPI, în centrală, respectând procedurile de criptare. S-au ocupat expres de asta pentru că, zice acum, au vrut să lase urme. Documentul se află de atunci în arhiva serviciului de informații”.
Care serviciu de informații? „Raportul DGPI a aterizat și în mâna șefului SRI Teleorman. A circulat în 2011 pe traseul poliție - prefectură - unitatea teritorială de informații”, se precizează în ancheta RISE PROJECT.
Aseară, la câteva ore după publicarea ei, DGPI a emis un comunicat de presă prin care a respins „ferm alegațiile potrivit cărora presupusul document secret ar aparține unității”.
Mai mult, comunicatul continuă cu o frază interesantă: „ca structură responsabilă în materia asigurării coordonării și controlului activităților pentru protecția informațiilor clasificate la nivelul structurilor MAI, (DGPI) subliniază că, potrivit prevederilor legale în vigoare, acest tip de documente se gestionează de către emitenți”.
Minte DGPI când spune că emitentul raportului trebuie căutat în altă parte?
Documentul publicat de RISE PROJECT este o înșiruire de fotografii ale unui print. Pozele au fost realizate în luna martie a anului 2012 (data apare parțial pe paginile 9 și 10, și intregral – pe ultima pagină a documentului).
Dacă nota (n.r. – nedatată) ar fi fost emisă în 2011, așa cum susțin sursele RISE PROJECT, în martie 2012 ea se afla deja pe circuit, și în alte instituții.
E posibil însă ca nota să nu fi intrat pe circuit. Așa cum e posibil ca DGPI să spună adevărul, iar documentul să fi fost emis de o altă structură.
Ȋn ancheta RISE PROJECT, pe lângă sursa zero cu identitate protejată, sunt citate alte două surse care susțin că raportul ar aparține DGPI: Iulian Ciorobescu, fost șef al IPJ Teleorman, și Liviu Popa, fost șef al IGPR.
Ciorobescu a recunoscut nota și a precizat că în 2011 a transmis-o mai departe, șefului Poliției Române. „I-am dus-o acolo (n.r. - ?!). Era o informare amplă, întinsă pe mai multe pagini, care se referea la lucrări fictive și licitații trucate în favoarea Tel Drum”, spune el.
Liviu Popa face azi referire la o informare mai degabă verbală: „Pot să confirm că-i foarte adevărat că inspectorul-șef (n.r. – Ciorobescu) m-a informat cu privire la anumite aspecte care îmbrăcau o formă penală, aspecte legate de o societate Tel Drum din Teleorman, de un hotel, dacă-mi aduc aminte bine, cumpărat pe Tel Drum, cu ceva asfaltări doar pe hârtie”, a declarat fost șef al IGPR jurnaliștilor de la RISE PROJECT.
La 15 mai 2012, Liviu Popa a fost demis din funcția de șef al IGPR și s-a întors la IPJ Bihor. Zece zile mai târziu, prin ordin al Ministrului Administrației și Internelor, Iulian Ciorobescu, inspector șef al IPJ Teleorman, „a fost mutat în interesul serviciului la Poliția municipiului Alexandria”.
Acum, Liviu Popa e trimis în judecată, sub control judiciar, pentru infracțiuni de corupție.
La rându-i, Ciorobescu a fost și el vizat de procurorii DNA, iar în noiembrie 2014, numele lui a apărut în presa locală, într-un dosar ce viza „suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate celor de corupție, comise în perioada 2009 – 2012.” Mai exact, Ciorobescu era cercetat pentru că în martie 2012 ar fi furnizat informații cu caracter confidențial prefectului de atunci al județului Teleorman, Teodor Nițulescu, suspectat de abuz în serviciu.
Ȋn octombrie 2015, Teodor Nițescu dezvăluia la Realitatea TV cum a privatizat Liviu Dragnea firma Tel Drum și la ce tertipuri a apelat. „Privatizarea firmei e ușor de demonstrat, dar trebuie să se dorească și pot să demonstrez că a fost o fraudă de proporții”, susținea Nițescu.
Intrat în tabăra PNL, fostul prefect de Teleorman declara recent: „Eu am fost șeful lui Dragnea, nu el șeful meu”.
Fără îndoială, informațiile publicate de RISE PROJECT sunt valoroase. Dar ele n-ar trebui să fie valoroase pentru opinia publică, ci (mai ales) pentru procurorii DNA care, din 2011, de când nota ar fi intrat pe circuit, și până astăzi, aveau vreme să cerceteze faptele invocate.
Ȋn această dimineață, DNA a precizat că „o parte dintre aspectele conținute în investigația jurnalistică publicată la data de 6 iulie 2017 fac obiectul unui dosar penal aflat pe rolul DNA. În acest dosar, constituit pe bază de sesizare din oficiu, procurorii au dispus, la data de 19 februarie 2016, începerea urmăririi penale in rem (față de fapte) sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de corupție și asimilate corupției. După începerea urmăririi penale in rem au fost administrate mijloace de probă constând în audieri de martori, ridicări de documente, solicitări de relații de la autoritățile naționale și de la autoritățile din Brazilia.”
Prin urmare, dosarul la care face referire DNA e despre povestea din Brazilia. Nu despre Tel Drum și nici despre informațiile din „nota internă a DGPI”. „Despre ce vorbim? Procurorii când vor să faca, fac, când nu vor, nu fac. Nu zic că îl ajuta, omit, nu vor sa dea drumul la documente”, declara, în octombrie 2015 la Realitatea TV, Teodor Nițulescu.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.