Apropierea comemorării a trei ani de la evenimentele din clubul Colectiv reaprinde interesul pentru acest incident grav, în urma căruia au pierit 65 de persoane, iar țara a fost zguduită de mișcări sociale masive.
În acest sens, publicația Lumea Justiției reaprinde suspiciunile privind concluziile Parchetului General în ceea ce privește cauzele hecatombei din clubul „Colectiv” din București, din fatidica noapte de 30 octombrie2015.
Astfel, după cum scria jurnalista Adriana Oprea în articolul „A fost ARSON în Colectiv? Procurorii nu au verificat această ipoteză până la capăt”, „În actul de acuzare al Parchetului General se precizează că „în ceea ce privește arsonul, susținem că ipoteza nu se verifică”. Cuvântul „arson”, care nu există în limba română, s-ar traduce prin „incendiere intenționată”.
Ipoteza „arsonului” nu se verifică, susțin procurorii, pentru că „nu a fost identificată o probă materială la cercetarea la fața locului care să ofere un indiciu cu privire la un alt mod de inițiere a incendiului; din multitudinea de probe administrate în cursul urmăririi penale nu rezultă un minim element conducă la o bănuială privind existența arsonului.”
După cum arăta articolul menționat, în cazul clubului „Colectiv” au fost folosite opt tuburi pentru artificii, dar anchetatorii nu au verificat cu temeinicie decât șapte dintre acestea. În mod dubios, al optulea tub nu a mai fost trimis pentru studiere de către Institutul Național de Criminalistică (INC), alături de celelalte șapte, ci la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă (INSEMEX) din Petroșani. Instituția, care are un protocol cu Serviciul Român de Informații (SRI), doar a măsurat și cântărit respectivul tub. „Nici vorbă de analize de spectrometrie de absorbție în infraroșu sau cu raze X, așa cum s-a procedat la Institutul Național de Criminalistică, cu celelalte șapte tuburi de artificii”, scria Adriana Oprea, atunci.
Azi, Lumea Justiției (articolul integral este AICI) a testat să vadă dacă celelalte șapte tuburi de artificii puteau declanșa un astfel de incendiu, așa cum susține Parchetul General.
Înainte de a vă prezenta testele celor de la Luju, autorul acestui articol ține să precizeze că imediat după incident, toată lumea, inclusiv mass-media, vorbea despre o EXPLOZIE. Ulterior, pe nesimțite, fără a avea vreo concluzie oficială, explozia s-a transformat în incendiu. De altfel, chiar cei de la INC au scris, negru pe alb, "Ca viteza de propagare evenimentul se incadreaza in categoria deflagratiilor”. Adică a exploziilor.
Revenind, cei de la Lumea Justiției au efectuat șase teste, în condiții care au reprodus pe cele din Colectiv, încercând să vadă dacă s-a întâmplat ceea ce au scris anchetatorii în actul acuzării.
„Raportul de Expertiza Criminalistica nr. 35 din 10 martie 2016 al INEC, realizat de expertii criminalisti Grigoras Betiu si Gheorghe Pop, retine aspecte contradictorii. Opinia expertilor este exprimata "sub rezerva unor noi experimente si determinari ce pot fi facute ulterior... este posibil sa fie identificati si alti factori favorizanti ai producerii incendiului”.
Ce este esential in experimentele INEC (care au reprodus la o scala mai mica sala unde a avut loc tragedia de la Colectiv) este: "Ca viteza de propagare evenimentul se incadreaza in categoria deflagratiilor”.
Concluzia naucitoare din expertiza INEC: "Este posibil sa fi existat si o alta substanta (substante) care a contribuit la extinderea rapida a focului... care a avut rolul de accelerator al procesului de ardere (propagare a incendiului)”.
Testul Redactiei Lumea Justitiei – materialele folosite
Contrariati de cele aflate, si neavand incredere din principiu in expertizele angajatilor statului, redactia noastra si-a propus un test pentru a afla daca buretele fonoabsorbant de tip N2138 din spuma poliruetanica produs de SC Eurofoam SRL Sibiu poate fi aprins de la o artificie de scena (produs pirotehnic) de tip T1, din cele folosite la Clubul Colectiv, in noaptea fatidica. Am procurat la inceputul lunii octombrie 2018 o coala de burete fonoabsorbant de forma piramidala, de 6 cm grosime, prin distribuitorul autorizat GreenVent. Pe factura nu scrie daca buretele este ignifugat sau neignifugat, ci doar "Cofrag profilat N2138 2000x1000x60”.
Precizam ca nu am gasit alte specificatii despre produs, si in opinia noastra problema "ignifugat” sau "neignifugat” nu are relevanta pentru ca nici in cazul Colectiv (pe actele produselor) nu exista asemenea specificatii despre burete. Dimpotriva, asa cum am aratat, expertiza tehnica judiciara nu a putut identifica trasabilitatea buretelui. Asta ca sa realizati seriozitatea anchetei...
Exista insa fisa tehnica din dosarul Colectiv, care arata ca produsul spuma flexibila poliuretanica N2138 are: "punct de inflamabilitate intre 315 si 370 grade... temperatura de descompunere peste 180 grade... punct de auto-aprindere intre 370 – 427 grade... Materialul este un material combustibil. Atunci cand arde emana caldura intensa si fum dens. Prin incalzire nu se topeste, ci se descompune, proces din care pot rezulta produse de descompunere inflamabile”.
Cu alte cuvine, materialul poate fi inflamabil la temperaturi ridicate, cum de altfel poate arde orice (sticla, metal etc) depinde la ce temperatura este supus materialul.
In testul nostru am incercat sa vedem daca buretele tip N2138 se poate aprinde de la artificiile de scena tip T1 (ES 3402), comercializate de firma bulgareasca Enigma FireWorks Ltd, si care au drept caracteristici principale: fantana de scantei de 3 metri, care dureaza 15 secunde.
Precizam ca am folosit, cu asistenta unui pirotehnist, exact aceleasi artificii de scena folosite la spectacolul muzical din noaptea tragediei de la Colectiv – denumite "Volcano Cylindrical Silver H3M” Cod ES 3402 – (vezi foto alaturat cu descrierea din expertiza INSEMEX). Ele sunt fabricate din carton, de forma cilindrica. Inauntru au o compozitie pirotehnica, care poate fi aprinsa, prin fire electrice, cu o baterie, sau cu un dispozitiv special.
Modul in care am organizat testul
Am aranjat o scena (vezi foto de mai jos) intr-o hala la temperatura de 22 grade, cu doi stalpi metalici. Un stalp l-am invelit cu buretele fonoabsorbant piramidal tip N2138, iar pe celalalt stalp am legat artificiile de scena tip T1.
In rechizitoriu se retine ca in varianta reala de la Colectiv, artificiile au fost aprinse si ar fi lovit unul din stalpii clubului, capitonat cu buretele piramidal, de la o distanta de 3.80 m. Desi in rechizitoriu directia artificiei de scena a fost oblica, pe langa stalp, pentru a preveni orice speculatie, in testul nostru am directionat artificiile de scena sa bata direct in burete. In fond, ne-a interesat sa vedem daca se aprinde.
Am realizat sase teste, dupa cum urmeaza:
Testul 1 – produsul pirotehnic a fost aprins la distanta de 3.80 metri, de stalpul cu burete, exact distanta stabilita de procurori dupa masuratorile de la fata locului.
Dupa cum puteti vedea in filmul de mai jos, jerba de scantei nu a ajuns pana la stalp (in specificatii produsul are precizata o fantana de 3 m) si, desi cateva particule au atins buretele, acesta nu s-a aprins.
Testul 2 – produsul pirotehnic a fost aprins la distanta de 3 metri de stalpul cu burete.
Se poate vedea din filmul urmator ca nici de data aceasta buretele nu s-a aprins, desi a fost lovit serios de scantei.
Testul 3 – produsul pirotehnic a fost aprins la distanta de 2 metri de stalpul cu burete. In acest test am redus dramatic distanta, la doar 2 metri, dar nici de data, desi buretele a stat sub un bombardament intens de scantei, acesta nu s-a aprins.
,
Testul 4 – produsul pirotehnic a fost aprins la distanta de 1,5 metri de stalpul cu burete.
Am redus distanta la jumatate din raza de actiune a produsului pirotehnic iar buretele, desi a fost supus unui tir infernal de scantei, acesta nu s-a aprins.
Testul 5 – Am pus o coala A4 de hartie de imprimanta, pana la o distanta de 30 centimetri de gura de ardere a produsului pirotehnic.
Intrucat hartia se aprinde conform masuratorilor stiintifice la 233 de grade celsius, am incercat sa vedem daca o coala de hartie A4 se poate aprinde de la artificia tip T1. Rezultatul testului pe care il puteti viziona mai jos releva ca in cele 15 secunde de jet de scantei ale artificiei, hartia nu s-a aprins decat la final cand am apropiat-o la 30 cm de produsul pirotehnic, in flacara vie pe care acesta o are la gura tevii.
Testul 6 – Am pus o coala A4 de hartie de imprimanta, la o distanta de 90 centimetri de gura de ardere a produsului pirotehnic.
Am repetat primul test, fara sa mai ducem hartia la gura flacarii artificiei, si am incercat sa tinem
coala la circa 90 de centimetri distanta. De ce am insistat pe testul cu hartia? Pentru ca daca stiintific, hartia arde la 233 grade celsius, iar potrivit fisei tehnice a buretelui tip N2138 acesta se poate aprinde intre 315 si 370 grade, daca o artificie de scena nu poate aprinde o foaie de hartie de la 1 metru distanta, este evident ca nu va putea aprinde niciodata un burete care potrivit producatorilor are un punct de aprindere mai mare cu peste 100 grade decat hartia. Dupa cum puteti vedea in filmul de mai jos, desi hartia a fost bombardata infernal cu scantei, nu s-a aprins. De asemenea, foarte important, nu am simtit nicio arsura pe mana cu care am tinut hartia, in ambele teste cu coala A4, putand garanta ca intre jumatate de metru si un metru oricine poate baga mana in jerba de artificii fara sa se arda.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Apropo, am citit undeva ca cica parlamentarii ALDE au propus o "lege contra lenei", prin care li se taie ajutoarele sociale celor care "refuză nejustificiat să muncească"... ... ...