Toată amestecătura aia de norme din proiectul de OUG = pârghii de fraudare.
S-au făcut ei că se ceartă pe comasare ca să amâne punerea în consultare a OUG până în ultima zi.
Mimeaza si democratia si fac dezbatere publica pe OUG marți, 05.03.2024, incepand cu ora 9.00.
Însă, ca să o scurtăm, băieți fiți atenți aici:
Birouri electorale unice (pentru ambele alegeri): nu se poate!
Combinare Lege nr. 33/2007 (europarlamentare) cu Lege nr. 115/2015 (locale) și cu Lege 208/2015 (parlamentare): nici gând!
Modificat legislație electorală cu mult mai puțin de 1 an înainte de alegeri = încălcați taman Codul ăla de bune practici în materie electorală (despre care vorbiți voi în preambul că l-ați respecta).
AȘA CĂ TOT OUG-UL ESTE NECONSTITUȚIONAL. NU CREDEȚI? CITIȚI DECIZIA CCR NR. 150/2020 PARAG. 62-77: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/223859
Câteva exemple cu privire la prevederi pe care vor să le bage în lege, ca să poată frauda alegerile ”fără niciun stres”:
1) art. 24 din proiect OUG: în privința LISTELOR ELECTORALE UTILIZATE ÎN SECȚIILE DE VOTARE, se deroga de la prevederile art. 52 alin. 5 din Legea nr. 33/2007 (europarlamentare), DUPA INCHIDEREA VOTARII, listele electorale se predau și se arhivează conform art. 121 din Legea nr. 208/2015 (parlamentare).
Ce înseamnă asta?
În legea privind europarlamentarele se prevede la art. 52 alin. (5) că listele electorale utilizate în secțiile de votare se predau Autorității Electorale Permanente pentru ca în cazul în care în 15 zile de la data validării rezultatului alegerilor, dacă se face sesizare că O PERSOANĂ A VOTAT FĂRĂ A AVEA DREPT DE VOT SAU A VOTAT DE MAI MULTE ORI ÎN ACEEAȘI ZI DE REFERINȚĂ, să se poată face verificările și să se sesizeze organele penale, dacă există indicii că persoana respectivă a săvârșit infracțiunea de fraudă la vot. Termenul de verificare este de 6 aluni (după care listele SE ARHIVEAZĂ ELECTRONIC).
În proiectul de OUG, zic că nu se mai aplică articolul ăsta la ”comasatele din 2024” (europarlamentare + locale) și că se aplică art. 121 din Legea nr. 208/2015 (parlamentare), conform căruia listele se predau prefecților carele păstrează în arhivă 3 luni, după care SE TOPESC (se distrug).
Așa că derogarea de la art. 24 din proiectul de OUG înseamnă că:
- NU se mai poate face sesizare că O PERSOANĂ A VOTAT FĂRĂ A AVEA DREPT DE VOT SAU A VOTAT DE MAI MULTE ORI ÎN ACEEAȘI ZI DE REFERINȚĂ;
- Listele de la alegerile europarlamentare NU SE MAI ARHIVEAZĂ ELECTRONIC, CI SE TOPESC.
2) art. 14 din proiectul de OUG: PERMITE CA MULȚI CETĂȚENI SĂ ÎȘI STABILEASCĂ ACUM REȘEDINȚA ÎN CIRCUMSCRIPȚIILE ELECTORALE UNDE AU UNII NEVOIE SĂ AUBĂ VOTURI SUFICIENTE SAU POATE CHIAR TURISMUL ELECTORAL (să voteze la mai multe secții)
În legea privind alegerile locale, la art. 18 alin 4 ind. 1 se prevede că ”Cetățenii care ȘI-AU STABILIT REȘEDINȚA în circumscripția electorală DE MAI PUȚIN DE 6 LUNI înaintea datei scrutinului ÎȘI VOR PUTEA EXERCITA dreptul de vot DOAR în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului ÎN CARE ÎȘI AU DOMICILIUL”.
Prin proiectul de OUG termenul de 6 luni se reduce la 60 zile.
Ce înseamnă asta?
Că de acum și până pe 8 aprilie 2024 (9 iunie 2024 minus 60 zile), în funcție de ”prognoze” mulți cetățeni să își stabilească REȘEDINȚA în circumscripțiile unde estimează PNL și PSD că nu au suficiente voturi ca să obțină câte mandate au nevoie, nefiind obligați să voteze numai unde își au DOMICILIUL.
Mai mult, cei care până pe 8 aprilie 2024 își schimbă REȘEDINȚA pot să voteze oriunde, chiar de mai multe ori, nu numai în localitatea de DOMICILIU. Asta cu atât mai mult cu cât (așa cum am arătat la pct 1) se și abrogă implicit posibilitatea de a sesiza AEP că unii au votat de mai multe ori, iar AEP să fie obligată să verifice și să sesizeze organele penale, dacă constată că așa e.
3) art. 33: se DEROGĂ de la prevederile Codului administrativ privind:
- ÎNCETAREA DE DREPT A MANDATELOR PRIMARILOR în cazul în care acesta pierde, prin demisie, calitatea de membru al partidului politic sau al organizației minorității naționale pe a cărei listă a fost ales;
- ÎNCETAREA DE DREPT A MANDATULUI PREȘEDINTELUI CONSILIULUI JUDEȚEAN în cazul în care acesta pierde, prin demisie, calitatea de membru al partidului politic sau al organizației minorității naționale pe a cărei listă a fost ales,
ÎN CAZUL ÎN CARE ACESTIA ISI DAU DEMISIA DIN PARTIDUL DIN CARE FAC PARTE ACUM DUPĂ DATA DE 8 APRILIE 2024 (9 iunie 2024 minus 60 zile), LE ÎNCETEAZĂ MANDATELE DE PRIMAR/PRESEDINTE AL CONSILIULUI JUDETEAN ABIA CAND INCEPE MANDATUL NOILOR ALESI (adică 27 septembrie 2024, după cum au scris în proiectul de OUG la art. 34).
Ce înseamnă asta?
În preajma depunerii candidaturilor la locale, între 7 aprilie 2024 (cu 60 zile înainte de 09 iunie 2024) și 30 aprilie 2024 (cu 40 zile înainte de data alegerilor), în funcție de cum are nevoie PSD și PNL de voturi în unele localități în care sunt bine văzuți primarii actuali sau președinții consiliilor județene, PNL ÎI CUMPĂRĂ PE ACEȘTIA ȘI LE CER SĂ SE ÎNSCRIE LA EI ÎN PARTID, ÎI PROPUN PE EI CA PRIMARI, CA SĂ LE ADUCĂ VOTURI LA EUROPARLAMENTARE.
Termenul de depunere a candidaturilor pentru europarlamentare este ”cel mai târziu cu 60 de zile înainte de ziua” alegerilor.
Termenul de depunere al candidaturilor la locale este ”cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor”.
Așa că prevederea de la art. 33 din proiectul de OUG: ”cu mai puțin de 60 zile înainte de 9 iunie și până la data intrării în exercițiul mandatului de către primarul ales/președintele consiliului județean ales în anul 2024” nu este degeaba. Această prevedere este exact pentru a îi cumpăra pe primari/președinții consiliilor județene ca să se înscrie în PSD/PNL și să le aducă voturi pentru europarlamentare.
Dovadă în acest sens stau și:
- mențiunile din preambulul proiectului de OUG:
” luând în considerare faptul că, în lipsa unor reglementări, în situația în care un primar acceptă candidatura din partea unui alt partid politic față de partidul politic pe a cărui listă a fost ales devine aplicabil cazul de încetare de drept a mandatului, situație în care se poate regăsi și un președinte de consiliu județean” ;
”prin faptul că aleșii locali pot motiva cetățenii să se prezinte într-un număr mai mare la urne și să-și
exprime opțiunile de vot”,
- mențiunile din nota de fundamentare a OUG:
” alin. 160 alin. (1) lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 ... prevăd, drept caz de încetare de drept a mandatului primarului, „pierderea, prin demisie, a calității de membru al partidului politic sau al organizației minorității naționale pe a cărei listă a fost ales”. Totodată, dispozițiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 14/2003 a partidelor politice, republicată, prevede că „înscrierea unei persoane într-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al cărui membru a fost anterior”.
În temeiul prevederilor Legii nr. 115/2015 ... un candidat, care nu candidează ca independent, se regăsește pe o listă de candidați a unui partid politic în calitate de membru al acestuia.
Precizăm că art. 47 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 prevede că declarația de acceptare a candidaturii cuprinde și „apartenența politică a candidatului”.
Astfel, în lipsa unor reglementării cu privire la situația prezentată, în temeiul actelor normative susmenționate, în situația în care un primar acceptă candidatura din partea unui alt partid politic față de partidul politic pe a cărui listă a fost ales devine aplicabil cazul de încetare de drept a mandatului prevăzut la art. 160 alin. (1) lit. h) din Codul administrativ. În aceeași situație se poate regăsi și un președinte de consiliu județean.
Desfășurarea la aceeași data a celor 2 tipuri de scrutin are numeroase beneficii și poate motiva cetățeni să se prezinte la urne asigurând o reprezentativitate mai mari a membrilor din România în Parlamentul European...... Mai mult, aleșii locali pot motiva cetățenii să se prezinte într-un număr mai mare la urne și să-și exprime opțiunile de vot.”
Din normele prezentate mai sus, care sunt în proiectul de OUG, se vede clar că SCOPUL REAL AL COMASĂRII ALEGERILOR este FRAUDAREA ALEGERILOR. (mai sunt și altele, însă trebuia să fac multă polologhie ca să înțelegeți. Le-am prezentat pe cele mai ”vizibile”).
În condițiile acestea, ÎN ROMÂNIA ESTE DEJA MAI RĂU DECÂT ÎN RUSIA.
Degeaba zic ei de Putin „că e dictator”. ĂȘTIA SUNT MAI DICTATORI DECÂT PUTIN ȘI FAC ORICE CA SĂ ȚINĂ CU DINȚII DE SCAUNE.
SRI – Direcția de apărare a Constituției (ăia de aveți șef necunoscut de nimeni, că e ”secret de stat” și v-ați luat atribuțiile forțelor armate pentru garantarea democrației pe care i le conferă art. 118 alin 1 din Constituție) cam ce faceți voi pe acolo?
Statul Major Al Apărării – ăia de aveți forțele armate sub voi, care sunt sub voința exclusivă a poporului român pentru garantarea democrației constituționale (conform art 118 alin 1 din Constituție) voi pe unde sunteți, de ați rămas și fără rolul constituțional pe care ar trebui să îl aveți? Dormiți pe jurământ?
ESTE DE INFORMAT TOATĂ LUMEA DE PE GLOB CÂT DE DEMOCRATICĂ nu MAI ESTE ROMANIA.
1) art. 24 din proiect OUG: în privința LISTELOR ELECTORALE UTILIZATE ÎN SECȚIILE DE VOTARE, se deroga de la prevederile art. 52 alin. 5 din Legea nr. 33/2007 (europarlamentare), DUPA INCHIDEREA VOTARII, listele electorale se predau și se arhivează conform art. 121 din Legea nr. 208/2015 (parlamentare).
Ce înseamnă asta?
În legea privind europarlamentarele se prevede la art. 52 alin. (5) că listele electorale utilizate în secțiile de votare se predau Autorității Electorale Permanente pentru ca în cazul în care în 15 zile de la data validării rezultatului alegerilor, dacă se face sesizare că O PERSOANĂ A VOTAT FĂRĂ A AVEA DREPT DE VOT SAU A VOTAT DE MAI MULTE ORI ÎN ACEEAȘI ZI DE REFERINȚĂ, să se poată face verificările și să se sesizeze organele penale, dacă există indicii că persoana respectivă a săvârșit infracțiunea de fraudă la vot. Termenul de verificare este de 6 aluni (după care listele SE ARHIVEAZĂ ELECTRONIC).
În proiectul de OUG, zic că nu se mai aplică articolul ăsta la ”comasatele din 2024” (europarlamentare + locale) și că se aplică art. 121 din Legea nr. 208/2015 (parlamentare), conform căruia listele se predau prefecților carele păstrează în arhivă 3 luni, după care SE TOPESC (se distrug).
Așa că derogarea de la art. 24 din proiectul de OUG înseamnă că:
- NU se mai poate face sesizare că O PERSOANĂ A VOTAT FĂRĂ A AVEA DREPT DE VOT SAU A VOTAT DE MAI MULTE ORI ÎN ACEEAȘI ZI DE REFERINȚĂ;
- Listele de la alegerile europarlamentare NU SE MAI ARHIVEAZĂ ELECTRONIC, CI SE TOPESC.
2) art. 14 din proiectul de OUG: PERMITE CA MULȚI CETĂȚENI SĂ ÎȘI STABILEASCĂ ACUM REȘEDINȚA ÎN CIRCUMSCRIPȚIILE ELECTORALE UNDE AU UNII NEVOIE SĂ AUBĂ VOTURI SUFICIENTE SAU POATE CHIAR TURISMUL ELECTORAL (să voteze la mai multe secții)
În legea privind alegerile locale, la art. 18 alin 4 ind. 1 se prevede că ”Cetățenii care ȘI-AU STABILIT REȘEDINȚA în circumscripția electorală DE MAI PUȚIN DE 6 LUNI înaintea datei scrutinului ÎȘI VOR PUTEA EXERCITA dreptul de vot DOAR în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului ÎN CARE ÎȘI AU DOMICILIUL”.
Prin proiectul de OUG termenul de 6 luni se reduce la 60 zile.
Ce înseamnă asta?
Că de acum și până pe 8 aprilie 2024 (9 iunie 2024 minus 60 zile), în funcție de ”prognoze” mulți cetățeni să își stabilească REȘEDINȚA în circumscripțiile unde estimează PNL și PSD că nu au suficiente voturi ca să obțină câte mandate au nevoie, nefiind obligați să voteze numai unde își au DOMICILIUL.
Mai mult, cei care până pe 8 aprilie 2024 își schimbă REȘEDINȚA pot să voteze oriunde, chiar de mai multe ori, nu numai în localitatea de DOMICILIU. Asta cu atât mai mult cu cât (așa cum am arătat la pct 1) se și abrogă implicit posibilitatea de a sesiza AEP că unii au votat de mai multe ori, iar AEP să fie obligată să verifice și să sesizeze organele penale, dacă constată că așa e.
3) art. 33: se DEROGĂ de la prevederile Codului administrativ privind:
- ÎNCETAREA DE DREPT A MANDATELOR PRIMARILOR în cazul în care acesta pierde, prin demisie, calitatea de membru al partidului politic sau al organizației minorității naționale pe a cărei listă a fost ales;
- ÎNCETAREA DE DREPT A MANDATULUI PREȘEDINTELUI CONSILIULUI JUDEȚEAN în cazul în care acesta pierde, prin demisie, calitatea de membru al partidului politic sau al organizației minorității naționale pe a cărei listă a fost ales,
ÎN CAZUL ÎN CARE ACESTIA ISI DAU DEMISIA DIN PARTIDUL DIN CARE FAC PARTE ACUM DUPĂ DATA DE 8 APRILIE 2024 (9 iunie 2024 minus 60 zile), LE ÎNCETEAZĂ MANDATELE DE PRIMAR/PRESEDINTE AL CONSILIULUI JUDETEAN ABIA CAND INCEPE MANDATUL NOILOR ALESI (adică 27 septembrie 2024, după cum au scris în proiectul de OUG la art. 34).
Ce înseamnă asta?
În preajma depunerii candidaturilor la locale, între 7 aprilie 2024 (cu 60 zile înainte de 09 iunie 2024) și 30 aprilie 2024 (cu 40 zile înainte de data alegerilor), în funcție de cum are nevoie PSD și PNL de voturi în unele localități în care sunt bine văzuți primarii actuali sau președinții consiliilor județene, PNL ÎI CUMPĂRĂ PE ACEȘTIA ȘI LE CER SĂ SE ÎNSCRIE LA EI ÎN PARTID, ÎI PROPUN PE EI CA PRIMARI, CA SĂ LE ADUCĂ VOTURI LA EUROPARLAMENTARE.
Termenul de depunere a candidaturilor pentru europarlamentare este ”cel mai târziu cu 60 de zile înainte de ziua” alegerilor.
Termenul de depunere al candidaturilor la locale este ”cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor”.
Așa că prevederea de la art. 33 din proiectul de OUG: ”cu mai puțin de 60 zile înainte de 9 iunie și până la data intrării în exercițiul mandatului de către primarul ales/președintele consiliului județean ales în anul 2024” nu este degeaba. Această prevedere este exact pentru a îi cumpăra pe primari/președinții consiliilor județene ca să se înscrie în PSD/PNL și să le aducă voturi pentru europarlamentare.
Dovadă în acest sens stau și:
- mențiunile din preambulul proiectului de OUG:
” luând în considerare faptul că, în lipsa unor reglementări, în situația în care un primar acceptă candidatura din partea unui alt partid politic față de partidul politic pe a cărui listă a fost ales devine aplicabil cazul de încetare de drept a mandatului, situație în care se poate regăsi și un președinte de consiliu județean” ;
”prin faptul că aleșii locali pot motiva cetățenii să se prezinte într-un număr mai mare la urne și să-și
exprime opțiunile de vot”,
- mențiunile din nota de fundamentare a OUG:
” alin. 160 alin. (1) lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 ... prevăd, drept caz de încetare de drept a mandatului primarului, „pierderea, prin demisie, a calității de membru al partidului politic sau al organizației minorității naționale pe a cărei listă a fost ales”. Totodată, dispozițiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 14/2003 a partidelor politice, republicată, prevede că „înscrierea unei persoane într-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al cărui membru a fost anterior”.
În temeiul prevederilor Legii nr. 115/2015 ... un candidat, care nu candidează ca independent, se regăsește pe o listă de candidați a unui partid politic în calitate de membru al acestuia.
Precizăm că art. 47 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 prevede că declarația de acceptare a candidaturii cuprinde și „apartenența politică a candidatului”.
Astfel, în lipsa unor reglementării cu privire la situația prezentată, în temeiul actelor normative susmenționate, în situația în care un primar acceptă candidatura din partea unui alt partid politic față de partidul politic pe a cărui listă a fost ales devine aplicabil cazul de încetare de drept a mandatului prevăzut la art. 160 alin. (1) lit. h) din Codul administrativ. În aceeași situație se poate regăsi și un președinte de consiliu județean.
Desfășurarea la aceeași data a celor 2 tipuri de scrutin are numeroase beneficii și poate motiva cetățeni să se prezinte la urne asigurând o reprezentativitate mai mari a membrilor din România în Parlamentul European...... Mai mult, aleșii locali pot motiva cetățenii să se prezinte într-un număr mai mare la urne și să-și exprime opțiunile de vot.”
Din normele prezentate mai sus, care sunt în proiectul de OUG, se vede clar că SCOPUL REAL AL COMASĂRII ALEGERILOR este FRAUDAREA ALEGERILOR. (mai sunt și altele, însă trebuia să fac multă polologhie ca să înțelegeți. Le-am prezentat pe cele mai ”vizibile”).
În condițiile acestea, ÎN ROMÂNIA ESTE DEJA MAI RĂU DECÂT ÎN RUSIA.
Degeaba zic ei de Putin „că e dictator”. ĂȘTIA SUNT MAI DICTATORI DECÂT PUTIN ȘI FAC ORICE CA SĂ ȚINĂ CU DINȚII DE SCAUNE.
SRI – Direcția de apărare a Constituției (ăia de aveți șef necunoscut de nimeni, că e ”secret de stat” și v-ați luat atribuțiile forțelor armate pentru garantarea democrației pe care i le conferă art. 118 alin 1 din Constituție) cam ce faceți voi pe acolo?
Statul Major Al Apărării – ăia de aveți forțele armate sub voi, care sunt sub voința exclusivă a poporului român pentru garantarea democrației constituționale (conform art 118 alin 1 din Constituție) voi pe unde sunteți, de ați rămas și fără rolul constituțional pe care ar trebui să îl aveți? Dormiți pe jurământ?
ESTE DE INFORMAT TOATĂ LUMEA DE PE GLOB CÂT DE DEMOCRATICĂ nu MAI ESTE ROMANIA.
Proiectul de OUG: https://webapp.mai.gov.ro/631_1709276701_OUG%20.pdf
Nota de fundamentare: https://webapp.mai.gov.ro/631_1709221236_Nota%20de
Anunt dezbatere publica: https://webapp.mai.gov.ro/631_1709295757_Anunt
Suplimentar față de ceea ce scriam în postarea anterioară: conform proiectului de OUG, întreg sistemul electoral este modificat și poate fi manipulat de către partidele de guvernământ actuale.
STS și Institutul National de Statistica dobândesc un rol determinant în procesul electoral și rezultatele alegerilor.
Totul trece prin STS: e-mailuri, semnături electronice ale membrilor tuturor birourilor electorale, verificarea dacă ești pe listele de votare și dacă ai mai votat sau nu, serviciile de telefonie specială și de comunicații de voce și date, necesare birourilor electorale, precum și funcționarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal. În plus, se creează și centre operative ale SRS, ale căror informaticieni au acces în localul secțiilor de votare pentru remedierea deranjamentelor sistemelor informatice și de comunicații utilizate în procesul electoral.
Institutul Național de Statistică dobândește în atribuții:
- Prelucrarea si centralizarea rezultatelor alegerilor, cu tehnica de calcul, la nivelul tuturor birourilor electorale: central, de circumscripție, pentru centrele de votare;
- Verificarea, scanarea și centralizarea proceselor-verbale ale secțiilor de votare = Institutul Național de Statistică;
- Editarea si tipărirea proceselor – verbale privind constatarea rezultatelor alegerilor.
Institutul Național de Statistică este în subordinea Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, prin Secretariatul General al Guvernului.
Mai mult, imprimarea buletinelor de vot se face de către Monitorul Oficial = regie autonomă sub autoritatea Camerei Deputaților.
Se poate constata că între sistemul electoral pentru alegerile europarlamentare și locale va fi gestionat de către instituțiile statului, respectiv de cei care dețin funcții sub autoritatea actualelor partide de guvernământ.
Membrii birourilor electorale: central, de circumscripție, ale secțiilor de votare devin pur ”decorativi”, deoarece este imposibil să fie specialiști și să dobândească specializarea și experiența necesară în informatică pentru a putea să verifice ce fac informaticienii Institutului National de Statistica si STS, în condițiile în care tot ce înseamnă rezultat al alegerilor se prelucrează cu tehnică de calcul.
Totodată, nici partidele și nici candidații independenți nu vor putea să aibă la toate secțiile de votare și la toate birourile electorale ca observatori, specialiști în tehnică de calcul ca să poată să verifice ce se procesează electronic.
Bine ați venit în dictatură! Aleși vor ieși cei pe care îi ”numără” STS -ul și Institutul Național de Statistică, iar unde va mai fi nevoie de niște buletine de vot va ajuta Monitorul Oficial.
Sperați într-o schimbare în anul 2024?
O veți avea: dictatura pe față, la vedere!
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
PSD in Romania nu a fost infiintat in 1990 (sub denumirea de FSN) ci in 1893. Initial a aparut in Rusia in 1898 fiind creat de Vladimir Ilici Lenin.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Social-Democrat_al_Muncii_din_Rusia
Aripa sa din Romania (aparuta cum am spus mai sus in 1893):
https://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Social_Democrat_Rom%C3%A2n_(istoric)
In 1918 Iosif Stalin a redenumit PSD in Partidul Comunist
https://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Comunist_al_Uniunii_Sovietice
Asa ca despre ce vorbim....
Poporul care isi uita istoria risca sa o repete.
CE INSEAMNA VOTUL ALB ? , doamna avocat in cauza poate sa confirme legalitatea lui , adica :
Strict tehnic este vorba despre introducerea unei căsuțe fără vreun însemn politic pe buletinele de vot. Iar ștampilarea acestei căsuțe, contabilizarea ei la numărătoarea finală și reprezentarea ponderii
acestui tip de vot în componența Parlamentului (prin fotolii goale) va reflecta corect voința românilor care nu acordă credit partidelor aliniate la startul alegerilor și doresc ca voința lor să fie recunoscută oficial. Și în cel mai democratic mod. Nefiind vorba despre schimbarea structurii Parlamentului nu este necesară nici
modificarea Constituției – principala piedică invocată de politicieni atunci când sunt somați să respecte referendumul din 2009.
La fel ca toate celelalte, voturile albe se numără și ponderea lor totală se scade din numărul de parlamentari calculat la nivelul țării în raport cu numărul populației, Ce rămâne se repartizează partidelor proporțional cu numărul de voturi obținute de fiecare, În ceea ce privește redistribuirea voturilor obținute de formațiunile care nu ating pragul minim trebuie regândit modul de calcul, eventual și nivelul pragului minim, dar soluții se găsesc în mod cert.
Concluzia: dacă partidele/politicienii sunt buni și reușesc să-i convingă pe alegători capătă o ștampiluță în căsuțele lor iar voturile albe au o pondere mică iar candidații ajung în număr mare în Parlament. Dacă nu, Parlamentul se populează cu un număr mai mic de aleși. Situație în care, pe lângă avantajele materiale substanțiale si imediate pentru bugetul de stat (cost cap parlamentar român egal 10.000 euro pe lună), distinșii politicieni nu ar mai putea să ne împuie ani de zile capetele cu marea lor cotă de reprezentativitate de
care se bucură. Reprezentativitate calculată într-un mod de-a dreptul pervers la finalul oricăror alegeri după cum vom arăta în continuare. Pentru exemplificare folosim cifrele și scorurile rezultate la ultimele alegeri parlamentare, cele din 2020.
Conform datelor oficiale și verificabile oricând, la alegerile în cauză prezența a fost de 33,24%, adică din totalul de 18.191.396 de români cu drept de vot s-au prezentat la urne 5.901.915. Situație în care cinci partide – PSD, PNL, USR, AUR, UDMR – au avut scoruri mai mari de 5% și au ajuns în Parlament. Ponderea fiecăruia: PSD – 33,24%, PNL – 28,9%, USR – 15%, AUR – 9%, UDMR – 5,74%. Așa scrie negru pe alb în analele Autorității Electorale Permanente și cu cifrele acestea ne scot ochii politicienii de aproape patru ani invocând
reprezentativitatea de care se bucură. Niciunul nu suflă o silabă legată de faptul că aceste procente se raportează doar la prezența la vot. Una absolut penibilă, de doar 33,24%, ceea ce nu-i împiedică pe
politicieni să-și trâmbițeze oricât de des suportul cetățenesc de care se bucură.
Dacă românii s-ar osteni însă să apeleze la aritmetica simplă, ar descoperi că băștinașa politică e și mai jalnică decât credeau. Concret, raportate la numărul total de români cu drept
de vot, respectiv 18.191.396 la momentul alegerilor parlamentare din 2020, scorurile partidelor care populează (doar câteva ore pe săptămână!) Parlamentul sunt următoarele: PSD – 9.45%, PNL – 8,24%,
USR – 5,07%, AUR – 2,96%, UDMR – 1,89%. Șocant dar aritmetic adevărat.
Contestarea acestor calculele prin replici și îmbârligături filozofice legate de binefacerile și costurile democrației este inutilă și deplasată atunci când vine din partea unor politicieni a căror prestație a determinat 66,76 la sută dintre români, adică două treimi din populație, să nu se prezinte la vot după 30 de ani de tranziție.
Sau capitalism de cumetrie – așa cum însuși Ion Iliescu a catalogat modelul social indus și păstorit în România post 1989 de propriul său partid, PSD – partidul care a guvernat cea mai mare perioadă de timp
ghinionista noastră țară.
De ce le pute politicienilor referendumul din 2009
Am pomenit la început despre referendumul din 2009. Pentru cei care au uitat, reamintim că pe 22 noiembrie 2009 (data primului tur prezidential) românii au votat in favoarea trecerii la un Parlament unicameral format din 300 de alesi. Conform statisticilor oficiale, pentru această schimbare au votat 77,78% din totalul celor
9320240 de români care s-au prezentat la urne în aceea zi. Ca urmare, referendumul a fost validat de Curtea Constituțională și asta însemna că politicienii erau obligați să purceadă la modificările respective.
Clasa noastră politică a spus însă NU si așa a rămas până în zilele noastre, De ce este ignorat cu obstinație referendumul de 15 ani este lesne de priceput până și de analfabeții funcționali cu care, tot în conformitate cu zicerile oficiale, sistemul nostru educațional inundă România de cel puțin două decenii încoace: aproximativ 150 de parlamentari ar rămâne fără locuri de muncă iar din portofoliul liderilor politici s-ar evapora o mulțime de sinecuri destinate apropiaților și/sau cumparării influenței în partide și nu numai.
Tot atât de bine, nu exista nici un număr minim de voturi valabil exprimate ca să se considere alegerile valide. Și dacă participa numai 10.000 de cetățeni la vot sau sunt numai 10.000 de voturi valabil exprimate, tot se validează mandatele pentru cei care au candidat și obțin cele mai multe voturi dintre cele 10.000.
Din Legea Nr. 33/2007 privind europarlamentarele: "sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ștampila de control a secției de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ștampila "VOTAT" sau la care ștampila este aplicată pe mai multe patrulatere; votul este valabil în cazul în care, deși ștampila aplicată a depășit limitele patrulaterului, opțiunea alegătorului este evidentă; buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate."
"Articolul 51
(1) Pentru partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice și alianțele electorale, pragul electoral de atribuire a mandatelor reprezintă 5% din totalul voturilor valabil exprimate, la nivel național.
(2) Candidaților independenți li se pot atribui mandate dacă au obținut, fiecare în parte, un număr de voturi valabil exprimate cel puțin egal cu coeficientul electoral național. Coeficientul electoral național reprezintă partea întreagă a raportului dintre numărul total de voturi valabil exprimate și numărul de mandate de parlamentari europeni ce revin României."
Citiți legile in vigoare și nu credeți că e ce vedeți dvs prin filme SF sau ce bat unii câmpii.
Alegerile se fac conform a ceea ce scrie in legi.
legea Nr. 33/2007: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/78622
Așa că dacă nu mergi la vot sau anulezi buletinul de vot, tot aia e. Tot se validează mandatele.
Daca vrem sa se schimbe ceva:
1. Ar trebui să candideze oameni care nu au treabă cu serviciile și partidele de la putere și să îi ajutați să strângă semnaturi.
Daca nu sunt noi candidați și nu avem pe cine vota, tot ăștia ies, că doar eu candidează
2. Sa nu mai credem mesajele manipulatoare că numai vreo 3 partide ar avea șanse și că dacă am vota cu altcineva ne-am irosi votul. Ia sa votam toți cu altii, sa vedem, au vreo șansă?
3. Ar trebui sa se voteze masiv.
4. Ar trebui sa ne implicam și, dacă nu suntem membri de partid, sa fim observatori in toate secțiile de votare, ca să vedem ce se întâmplă (sunt vreo 19.000 de secții de votare in tara). În plus, sa avem copii de pe toate pv urile din fiecare secție de votare și să facem noi centralizarea paralelă a celor circa 19.000 de secții de votare, să știm care este rezultatul real al alegerilor.
Din comentariile unor persoane care au fost în birourile secțiilor de votare sau observatori: in secții se pare că se numără corect, pe parcurs se "centralizează" greșit și iese cine trebuie.
Dar in opinia mea votul in alb sau anularea buletinului nu este deloc o solutie, ci dimpotriva le usureaza manevrele de fraudare. Listele cu datele si semnatura electorilor sunt mult mai importante decat buletinele in sine. Parerea mea este suntem dezarmati impotriva lor, dar asta nu inseamna resemnare si abandon al luptei, ci altfel de lupta. Daca jucam dupa reguilile lor, invariabil vor castiga ei. Noi trebuie sa schimbam regulile !