Creierul uman este format din câteva secțiuni care au funcții specifice:•trunchiul cerebral, situat la baza cutiei craniene și conectat direct cu măduva spinării, controlează acțiunile involuntare precum respirația, termoreglarea, tensiunea arterial
•lobul temporal, care controlează secreția de hormoni și memoria
•lobul frontal, responsabil cu gândirea rațională, auto-controlul și capacitatea de a evalua consecințele propriilor acțiuni
Cea mai importantă trăsătură a creierului adolescenților este că acesta nu se dezvoltă uniform în toate părțile enumerate mai sus. Aceasta poate explica schimbările hormonale copleșitoare și exploziile emoționale pentru care adolescenții sunt faimoși. De asemenea, lobul frontal fiind încă în plin proces de dezvoltare, acest fapt îl lipsește pe adolescent de capacitatea de a reflecta la consecințele acțiunilor pe care le întreprinde. De aceea adolescenții sunt predispuși la comportamente de risc și devin atât de vulnerabili la presiunea grupului.
Creierul adolescentului se situează doar la 80% din capacitatea creierului adult. Aceasta înseamnă că nu numai lipsa de experiență a tânărului este explicația pentru care el face greșeli, ci pur și simplu este vorba și de o conexiune mai proastă a sinapselor, ceea ce împiedică adolescentul să raționeze corect.
Adolescenții își folosesc mai puțin cortexul prefrontal – tot din cauză că lobul frontal este încă la ei în plin proces de dezvoltare. Aceasta îi împiedică să interpreteze corect emoțiile celorlalți și îi face incapabili să-și gestioneze chiar și propriile emoții. Consecința este că apar probleme de comunicare generatoare de conflict între părinți și copilul lor adolescent.
Pe scurt, stadiul de dezvoltare al propriului creier nu îi permite adolescentului să tranșeze niște probleme de viață complexe cu care se confruntă adultul. Adolescenții nu pot avea conștiința faptului că propriul comportament le poate afecta viața lor și pe a altora.
Așadar, chiar dacă par că au nevoie de mai multă independență, în realitate adolescenții au nevoie mai mult decât oricând de părinți care să-i asculte și să-i sprijine la nevoie.
Dar cum să facă părinții pentru a rămâne disponibili, fără a știrbi prea mult din independența tânărului?
10 sfaturi practice pentru părinții de adolescenți:
1. Adolescentul are nevoie de multă odihnă pentru refacere și de mâncare sănătoasă, integrală, care să le hrănească creierul: acizi grași, minerale.
2. Părinții trebuie să arate că sunt disponibili pentru sprijin și sfat la cerere, dar și să stabilească limite și reguli clare, sănătoase. Aceasta îi va ajuta pe copiii lor adolescenți să se simtă în siguranță.
3. Evitați abordarea: „Fă așa, pentru că așa zic eu”.
4. În loc de predică, încercați o conversație.
5. Nu atacați. Dacă puștiul se simte acuzat, va deveni defensiv și comunicarea reală se va întrerupe.
6. Respectați-i opinia. Adolescentul se va deschide foarte mult dacă părintele se arată interesat de punctul lui de vedere.
7. Vorbiți esențialul, nu vă lungiți într-o predică, altfel veți pierde atenția interlocutorului.
8. Fiți dumneavoastră înșivă, nu încercați să vorbiți și dumneavoastră ca un adolescent. Nu veți păcăli pe nimeni și vă puteți pierde și respectul datorat din partea copilului.
9. Nu stabiliți pedepse când sunteți supărat, ca să nu spunți ceva ce ați putea regreta mai târziu. Și nu impuneți pedepse pe care nu vă simțiți pregătiți să le puneți în aplicare.
10. Prindeți momentul. O conversație spontană în mașină seara târziu, când nu vă grăbiți nicăieri, poate fi un moment extraordinar cu adolescentul dumneavoastră.
Află mai multe despre „meseria de părinte” de la www.afiparinte.ro
Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.