

Ministerul Educației Naționale dorește înființarea unei rețele de educatori parentali care să-i învețe pe părinți și pe elevi să nu mai aibă „mentalități conservatoare” și atitudine care „idealizează familia tradițională”. Ministerul intenționează să promoveze „o nouă cultură familială” și „respectul pentru diversitate”. Pentru aceasta, părinții vor urma cursuri de parenting, fiind necesară numai în primul an o alocare bugetară de 295.041.105 lei, pentru 2.553.861 de părinți.
Care sunt problemele cu această strategie? Părinții au prin Constituție dreptul fundamental de a-și educa copiii potrivit propriilor convingeri. În plus, libertatea gândirii și a opiniilor nu poate fi îngrădită sub nici o formă: nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie contrară convingerilor sale. Prin urmare, Statul are obligația să fie neutru față de convingerile și opțiunile părinților în ceea ce privește educația copiilor și să nu caute să favorizeze impunerea unei viziuni în dauna celorlalte prin pârghiile pe care le deține. Așadar, această strategie nu reprezintă doar o încărcare a unui drept fundamental al părinților – reprezintă o încercare abuzivă de a redefini din temelii familia, și o imixtiune nepermisă în viața privată a familiei.
Reeducarea părinților după un model ideologic impus de Stat e o caracteristică a societăților totalitare, societăți care au în cea mai înaltă măsură tendința de a interveni în toate domeniile vieții private, inclusiv asupra conștiințelor oamenilor. Abordarea Ministerului pleacă de la prezumția – lipsită de orice temei – că opțiunea pentru modelul conservator sau creștin ar fi a priori greșită sau, cel puțin, inferioară opțiunii pentru modelului progresist. Și că schimbarea este din start preferabilă continuității. Care sunt criteriile pe care se bazează această presupoziție a Ministerului? Impunând ca singură validă o anumită viziune sau ideologie nu vei obține „diversitate”, ci tocmai opusul diversității: uniformitate și uniformizare ideologică. Diversitatea, ca principiu democratic, rezultă tocmai din coexistența mai multor modele și viziuni concurente și din neutralitatea statului față de ele.
Conform acestei strategii, „încurajarea activă a egalității de gen va constitui o prioritate a actului educațional încă din perioada timpurie a dezvoltării copilului, când sistemul de educație parentală trebuie să vină in sprijinul dezvoltării unor principii esențiale ce vizează promovarea drepturilor omului, respectul pentru diversitate și încurajarea activă a egalității de gen”. Reamintesc că, potrivit articolului 487 din Codul Civil, părinții sunt cei care „au îndatorirea de a se îngriji de dezvoltarea psihică, intelectuală, de educația, învățătura și pregătirea profesională a copiilor potrivit propriilor lor convingeri, dar și potrivit însușirilor și nevoilor copiilor.” Această „încurajare activă a egalității de gen” este un eufemism pentru un pachet ideologic care promovează opinii și viziuni controversate, fără o bază științifică, opinii care sunt, uneori, orientate în mod programatic împotriva viziunii creștine.
În plus, cei 70 de milioane de euro anual care vor fi cheltuiți pentru plata celor peste 7000 de formatori de părinți ar fi investiți mai bine în calitatea infrastructurii și a actului educațional, în loc să fie investiți în tentative de reeducare ideologică și de manipulare a conștiinței părinților. Tentative care, deși nu vor schimba sau îmbunătăți relaționările părinte-elev (nici o ideologie nu a reușit, vreodată, să îmbunătățească aceste relaționări), vor sluji acceptării ideii că modelul ideologic progresist este singurul valid. Și că acest model este reperul etic în raport de care vor fi conduse și judecate toate acțiunile noastre.
Proiectul se află în dezbatere publică până la data de 10 iulie. Dacă părinții nu vor reacționa în mod ferm față de această propunere, MEN va interpreta, foarte probabil, lipsa de reacție drept o acceptare a strategiei și a „reeducării”. Daca cele de mai sus ridică, și pentru dvs., semne de întrebare serioase, exprimați-vă opiniile la adresa de email indicată de MEN pentru a ne trimite părerile: dezbateripublice@edu.gov.ro.
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Cei din generatia peste 30 de ani care au o familie cat de cat inchegata probabil ca vor spune ..ceva, insa generatia actuala din licee si facultati este masiv sedata, animalizata, zombieficata - Probabil , daca situatia va degenera vom ajunge sa nu mai putem trai intr-o ROMANIE DE COSMAR!
de Adrian Păunescu
De mic, sunt ortodox, ca toți ai mei
aceasta e credința mea creștină,
am învățat cu tălpile să calc,
cum am aflat că mâna se închină.
Atunci am înțeles că sunt dator
să nu cedez cumva vreunei noxe,
ci să rămân, cu neamul meu cu tot,
fidel pe veci credinței mele ortodoxe.
Ai mei puteau muri și n-ar fi dat
credința lor pe nici un fel de bunuri,
nici dacă ar fi fost crucificați,
nici dacă s-ar fi tras în ei cu tunul.
În anii dogmei, mi-am păstrat și eu
în fiece istorică furtună,
credința-n Dumnezeu, cum mi L-a dat,
prin toți ai mei, Biserică străbună.
Și m-am opus căderii în neant
și celor care dărâmau altare
și clopote-n Ardeal am construit
și calendare pentru fiecare.
Și ‘Noul Testament de la Bălgrad’
eu l-am crezut aducător de leacuri
și m-am zbătut că să apară iar,
la Alba, dup-aproape patru veacuri.
Și-am fost convins că nici un leninism
credința ortodoxă n-o ajută
ci, dimpotrivă, ateismul crunt
ar vrea să o transforme-n surdomută.
Dar dintr-o data ce mi-e dat să simt?
A început la București să crească
un demonism bogat și indecent,
ce-amenință credința strămoșească.
Nevolnicii lovesc pe ortodocși,
îi tot mânjesc și culpabilizează,
îi fac răspunzători de bolșevism,
îi umplu de lehamite și groază.
E clipa când mă simt dator să spun
că nu ne poate frânge vijelia,
că nu sunt bunuri pe acest pământ,
ca să ne cumpere Ortodoxia.
Noi nu putem să devenim mormoni
sau, altceva, conform unei rețete,
noi suntem ortodocși definitiv
oricât ar vrea cu droguri să ne-mbete.
Eu n-am crezut că, într-o zi, s-aud,
această fărădelege epocală:
‘Ortodoxia naște comunism!’
Deci, să fugim de ea ca de o boală.
Dar nu există-n lume avantaj
cu care ar putea să ne îmbie
catolici, evanghelici, protestanți,
să ne retragem din Ortodoxie.
Precum nici noi pe nimeni nu silim
să fie ortodox când nu o simte,
noi suntem pe vecie ortodocși,
cu leagăne, cu vieți și cu morminte.
Că nu ne poate nimeni mitui
s-o părăsim pe mamă în etate
din tragicul motiv că pe pământ
există alte mame mai bogate.
Ci noi, cu toate-acestea, chiar acum,
când ni-i credința însăși în pericol,
îi salutăm pe ceilalți frați creștini,
că harul de-a iubi nu e ridicol.
Și îi iubim pe toți acești creștini
ce, dincolo de orice paradoxe,
la rândul lor, respectă și iubesc,
pe credincioșii turlei ortodoxe.
Dar, vai, se-ntâmplă zilnic un complot,
o comedie pare tragedia,
e în pericol cultul ortodox,
se deromânizează România.
Fii, Doamne, lângă noi, măcar acum,
când sumbre acuzații se adună,
ia-n mână crucea de la Est,
ai grijă de biserica străbună.
Și dă-ne dreptul de-a ne apăra
chiar dacă de la frați asediul vine,
permite-ne să fim în veci creștini,
ca ortodocși urmându-Te pe Tine.