Părinții sau directorii de școală care refuză să semneze Contractul educațional riscă să plătească amendă între 1.000 lei și 5.000 de lei, dacă nu semnează Contractul educațional, sperie cititorii EduPedu, un portal de tip soroșit fondat de Rodica Pantazi, soția lui Cristian Pantazi de la G4media. În cazul directorilor de școală aceștia pot face muncă în folosul comunității, în loc de amendă, mai scrie sursa citată.

Prevederile apar la articolul 172 din regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ, ca fiind contravenții, dar sunt abuzive, ilegitime și, pe fond, ilegale.

Noul Regulament-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar/ROFUIP - PDF AICI, a fost emis prin Ordin de Ministru de Ministerul Educației la 6 august 2024 și nici măcar nu a fost semnat de ministrul Educației, Ligia Deca, ci de un secretar de stat, Gigel Paraschiv. Ordinul de MInistru NU ESTE O LEGE, elaborată și votată de Parlamentul României, forul suprem de reprezentare al poporului român, implicit al părinților din România.

Ordinul publicat în Monitorul Oficial are 94 de pagini și ne îndoim profund că a fost citit integral chiar și de 10% dintre părinții din România, pentru a înțelege cu adevărat ce se urmărește prin el.

La articolul 71, de exemplu, suntem informați că la nivelul fiecărei unități de învățământ funcționează și o Comisie cu caracter permanent care se ocupă și de „discriminarea în mediul școlar și promovarea interculturalității”, noțiuni extrem de largi care pot include orice, inclusiv apărarea, respectiv promovarea teoriilor de gen sau chiar mai rău.

Avem în vedere și declarația premierului PSD, Marcel Ciolacu, care la recentul congres al partidului de guvernământ pentru lansarea candidaturii sale prezidențiale, a afirmat: ”Susțin cu toată tăria libertatea de expresie, economică, religioasă și sexuală.”... 

Între altele, Comisia în cauză, asociată și faptelor de violență și corupție, se ocupă și de „promovarea principiilor școlii incluzive: - monitorizarea respectării politicilor de promovare a incluziunii, diversității, combaterea discriminării” etc.

De asemenea, amintim că numai în baza proiectului acestui Contract, care prevede obligația elevului de a nu „promova violența și intoleranța” un elev din Baia Mare a fost sancționat doar pentru că lipise câteva abțibilde cu România Mare, considerate de conducerea școlii că „promovează intoleranța”. Prin acești termeni vagi, oricine poate fi sancționat pentru orice, sub pretextul salvării toleranței. Toleranță față de ce și față de cine, mai exact?

Contractul Educațional apare la pagina 70, articolul 170.

La articolul 172 se menționează că se constituie contravenție, „ în măsura în care nu constituie infracțiuni” - o altă aberație - refuzul semnării contractului de către părinte sau director. În cazul din urmă, acesta poate să facă muncă în folosul comunității sau să plătească amenda, reia sursa amintită.

Contravenția se constată de către persoanele care au atribuții de control din cadrul DJIP/DMBIP sau al Ministerului Educației, "în urma sesizării formulate de consiliul de administrație al unității de învățământ sau de către beneficiarii primari ori părinții/reprezentanții legali ai acestora”.

Din Ordinul care stă la baza Noului Regulament nu reiese însă clar cine ar putea stabili aceste contravenții și cine ar putea emite amenzile atâta timp cât nu există un cadru stabilit printr-o lege pentru asemenea operațiuni:

Articolul 172 din ROFUIP:

(1) Următoarele fapte constituie contravenții, în măsura în care nu constituie infracțiuni, și se sancționează după cum urmează:

a) refuzul semnării contractului educațional de către părinte sau reprezentantul legal, se sancționează cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei;

b) refuzul semnării contractului educațional de către directorul unității de învățământ, se sancționează cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, sau cu prestarea unei activități în folosul comunității.

(2) Contravențiile prevăzute la punctul 1) lit. a) și b) sunt sesizate de directorul, consiliul de administrație al unității de învățământ sau de către beneficiarii primari ori părinții/reprezentanții legali ai acestora.

(3) Aplicarea sancțiunilor se realizează în conformitate cu prevederile art. 148, alin. (2)-(4) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.

• Art 148, alin(2) Constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii prevăzute la alin. (1) lit. a) se fac de către persoanele împuternicite de primar în acest scop.
• (3) Constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii prevăzute la alin. (1) lit. b) se fac de către persoanele care au atribuții de control din cadrul DJIP/DMBIP sau al Ministerului Educației, în urma sesizării formulate de consiliul de administrație al unității de învățământ sau de către beneficiarii primari ori părinții/reprezentanții legali ai acestora.

Avocata Marina-Ioana Alexandru explică:

„Tratatele de drept spun clar că la încheierea unui act juridic - și contractul educațional este un act juridic- CONSIMȚĂMÂNTUL părților trebuie să fie liber exprimat și neviciat prin niciuna dintre formele viciului de consimțământ!

Altfel contractul este nul!

În cazul contractului educațional, sancțiunea amenzii la refuzul semnării contractului, înseamnă smulgerea consimțământului prin violență, în primul rând violență psiho-emoțională, urmată de inducerea în eroare cu privire la onestitatea clauzelor contractuale și mai ales la intenția pentru care vrei să determini încheierea contractului, recurgând astfel, la obligarea părinților în cauză la semnarea unui asemenea contract!”, scrie avocata.

Ea mai atrage atenția și că „bănuială legitimă cu privire la îndeplinirea unor acte ilicite în cadrul procesului educațional, rezidă și din faptul că din momentul în care ai încheiat un contract și ai dus copilul la școală, practic tu ca mamă și tată sau reprezentat legal, prin contract ți-ai predat "școlii" împreună cu copilul și dreptul și autoritatea părintească ce o ai asupra acestuia. Cadrele didactice au dreptul să facă ceea ce consideră de cuviință conform ROFUIP...” inclusiv să anunțe DGASP fără știrea părinților, spune avocata.

Pentru că Unitatea de învățământ se obligă „să sesizeze, la nevoie, instituțiile publice de asistență socială/educațională specializată, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului în legătură cu aspecte care afectează demnitatea, integritatea fizică și psihică a beneficiarului primar.”

În Contract mai este cuprins și un punct ciudat și periculos, ce se poate întoarce chiar împotriva religiei majoritare, creștin-ortodoxe. Astfel, se prevede că „în unitatea de învățământ sunt interzise activitățile de natură politică și prozelitism religios”. Un avocat sau un părinte ateu poate pretinde - din nou, cum s-a mai întâmplat - că prezența preotului la început de an și a icoanelor în școli constituie... „prozelitism religios”. Aceasta în timp ce propaganda sexuală, respectiv homosexuală - atenție, nu este interzisă!

DREPTUL NU POATE DEVENI OBLIGAȚIE!

Un alt punct controversat este cel prin care Părintele/Reprezentantul legal al beneficiarului primar este obligat să-și dea acordul pentru prelucrarea datelor personale ale beneficiarului primar minor, dar și ale părinților.

În mod fraudulos este invocat Regulementul UE nr.679/2016 - concret se scrie ad literam „conform cerințelor Regulementului UE nr.679/2016”.

Ori tocmai acest Regulament certifică faptul că „Protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal este un drept fundamental.”, și NU POȚI FI OBLIGAT să cedezi folosirea acestor date aleatoriu.

Ministerul încearcă să comită o ilegalitate invocând în mod perfid chiar Regulamentul care apără cetățenii Uniunii Europene de astfel de fraude.

„Principiile și normele referitoare la protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor lor cu caracter personal ar trebui, indiferent de cetățenia sau de locul de reședință al persoanelor fizice, să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale acestora, în special dreptul la protecția datelor cu caracter personal.”

Despre ce este vorba, mai exact, și cum de s-a ajuns la un Regulament UE al GDPR de 88 de pagini?

Avansul tehnologiei.

Avans de care nu ține cont, în sensul protecției copilului, Contractul „obligatoriu”, atunci când mai și menționează că acesta acord este necesar inclusiv pentru „sistemele care utilizează elemente IA”.

Astfel, la Capitolul II, Art 4, (4) b) se scrie negru pe alb că părintele trebuie să-și dea acordul pentru prelucrarea și folosirea prin mijloace virtuale sau de Inteligență Artificială a „imaginii și vocii participanților, după caz”.

Ori, imaginea facială scanată de programe și vocea se constituie în DATE BIOMTERICE UNICE, ceea ce, prin stocarea lor prin intermediul programelor virtuale în bazelor de date ale internetului, devine automat, în această eră, un imens factor de risc irecuperabil din momentul oferirii lor.

Regulamentul UE invocat explică: „Date biometrice înseamnă o date cu caracter personal care rezultă în urma unor tehnici de prelucrare specifice referitoare la caracteristicile fizice, fiziologice sau comportamentale ale unei persoane fizice care permit sau confirmă identificarea unică a respectivei persoane, cum ar fi imaginile faciale sau datele dactiloscopice”. La care se adaugă și vocea, desigur.

Dincolo de nenumăratele explicații ale specialiștilor în domeniu, avertismentul de a nu-ți oferit datele biometrice pentru identificare - prin imaginea facială care cuprinde identificarea unică oculară și vocea, „după caz”, pentru cei credincioși se adaugă viziunii înainte văzătorului cu duhul Părintele Justin Pârvu care a avertizat împotriva capturării datelor biometrice ale românilor de către hăul internetului și programele specifice de inventariere a populației planetare. Să luăm aminte!

Pentru cei care s-au ferit de la a-și posta copilul pe rețele sociale de-acum Școala o va face pentru ei iar programele virtuale folosite le vor putea captura și stoca imaginea biometrică pentru cine știe ce hacker sau sistem opresiv le va dori. Poate garanta cineva securitatea acestor date personale?

De remarcat, mai este prevăzut și faptul că în caz de forță majoră nici școala, nici părinții nu pot fi trași la răspundere dacă oricare dintre obligațiile prevăzute în contractul educațional nu au fost executate din cauza forță majoră, așa cum este definită de lege, scrie edupedu.

Inspectoratele vor avea acum un rol suplimentar în verificarea respectării contractului educațional, iar modul de respectare a prevederilor contractului educațional de către părți "se realizează din oficiu sau la sesizarea părintelui/reprezentantului legal/elevului major sau a directorului unității de învățământ preuniversitar”.

Pe lângă modelul prezentat încă din faza de proiect a Regulamentului, e prevăzut ca, „prin hotărâre a consiliului de administrație, la contractul educațional pot fi adăugate și alte clauze, a căror natură nu poate afecta interesul superior al antepreșcolarului/ preșcolarului/elevului, în funcție de specificul fiecărei unități și după consultarea consiliului reprezentativ al părinților, prin act adițional semnat de ambele părți”.

Se are în vedere și urgența unei stări medicale care poate fi asigurată, prin semnarea Contractului, de către Școală, fără acordul părinților.

Vă amintiți ce se cerea în „starea de urgență”?