Copiii Cameliei Smicală Jalaskoski, Mihai și Maria, au fost preluați de către autoritățile finlandeze, în urmă cu doi ani. Cei doi micuți au dublă cetățenie, română și finlandeză. 

Mama acestora a cerut în mai multe rânduri sprijinul autorităților române, pentru ca fiul și fiica ei să revină în custodia sa, iar acum Guvernul României a aprobat plata unui avocat în Finlanda care să se ocupe de acest caz.

„Azi, ambasadorul României la Helsinki, domnul Razvan Rotundu și Doamna ministru Andreea Pastarnac ne vor vizita. Maine vor avea loc discuții cu oficiali finlandezi. Vreau să vă anunț că primul ministru al României a aprobat plata unui avocat in Finlanda, din bugetul guvernului României. Doamna ministru Pastarnac si domnul Doru Coliu au avut un rol important in această decizie. Le mulțumim din suflet! Domnul ambasador Razvan Rotundu s-a implicat foarte mult in cazul nostru. Ii mulțumim! Sperăm in intoarcerea copiilor acasă. Sperăm că asemenea atrocităti să fie oprite!”, a scris Dr. Camelia Smicală.

Mai mult decât atât, s-a stabilit ca, la 19 septembrie. o delegație formată din experți români, împreună cu ambasadorul României în Republica Finlanda, să viziteze cei doi copii româno-finlandezi, aflați, la acest moment, în custodia serviciilor sociale finlandeze.

În continuare, copiii Cameliei Smicală sunt cu gândul la mama lor și au transmis un nou set de scrisori oficialilor din Finlanda, pe care îi roagă să le reîntregească familia. 

„Iată al treilea set de scrisori ale fraților Maria și Mihai Jalaskoski, adresate președintelui Finlandei, domnul Sauli Niinistö, și Organizației Națiunilor Unite. În loc să se joace și să învețe, copiii își caută dreptatea, fără să se resemneze și fără să accepte că niște neoameni au decis că ei trebuie să trăiască separați, și departe de familia lor.

Scrisoarea Mariei:

Bună ziua, Domnule Președinte si Doamna Jenni Haukio,

Eu sunt născută in Tampere, am 10 ani și sunt in clasa a patra.

Cand aveam 7 ani, m-au luat de la mama și m-au dus la casa de copii. Am fost mutată in foarte multe locuri, dar nu am renunțat nicio clipă să doresc să mă intorc acasă la mama mea.

Petri, tatăl meu, a incercat să-l înece pe fratele meu Mihail, s-a urcat pe mama în timp ce eu eram în brațele ei, și a aruncat-o pe sora mea mai mare pe scări.

Vă doresc o vară frumoasă!

PS. Ați putea să îmi răspundeți la scrisoare?" 

Scrisoarea lui Mihai:

Bună ziua! Sunt Mihail. Sunt un copil chinuit tot timpul. Nu am voie să imi văd mama, chiar dacă am acest drept. Știu că Finlanda a semnat Convenția Drepturilor Copilului. Pot să vă spun că in Finlanda, nimic din aceasta Convenție nu se respectă.

Vă cer să ne ajutați pe mine și pe sora mea Maria să ajungem cât mai repede acasă!”

În cadrul vizitei în Finlanda, ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac s-a întâlnit cu Camelia Smicală Jalaskoski pentru a afla detalii despre starea copiilor săi, aflați în custodia serviciilor sociale finlandeze. 

În acest sens, oficialul român a avut întrevederi, la Helsinki și Tampere, cu: Annika Saarikko, ministrul pentru familie și servicii sociale, Eva Biaudet, vicepreședintele Comisiei Juridice din Parlamentul Finlandez, dar și Peter Stenlund, secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe finlandez.

Oficialii români și finlandezi au agreat cu privire la consituirea unui grup de experți români din care să facă parte reprezentanți ai Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție și organizarea imediată a  unei sesiuni de consultare româno – finlandeze pe tema sistemului de protecție a minorilor în scopul identificării celor mai bune soluții în interesul copiilor, cu respectarea cadrului legislativ existent la nivel național, european și internațional, luând în considerare prevederile Convenției de la Haga și a Convenției de la Bruxelles.

Copii vor începe cursurile de limba română, urmând ca, pe viitor, să poată avea acces și să beneficieze de asistență spirituală,la Biserica Ortodoxă din Tampere. În privința situației actuale, trebuie avute în vedere procedurile judiciare în curs, a căror decizie trebuie așteptată și respectată.

„Trebuie, în fiecare moment, să ne gândim la binele minorilor. Să incercam să le păstrăm un nivel bun de cunoaștere a limbii române. Acesta este de fapt cel mai la îndemana vehicul de românism. Pentru pastrarea lui facem eforturi. Relația cu țara, cu familia aflată departe, rămân resorturi pe care putem construi.”, a spus ministrul Andreea Păstîrnac.

„Este foarte greu să dai un sfat. Noi încercăm să găsim soluții care, în primul rând, să îi protejeze pe copii. Cred că asta e cel mai important și am repetat mereu aceste lucruri. Încercăm să avem un dialog bilateral care să îi protejeze și să îi ajute pe copii", a afirmat ministrul.

Ministrul Andreea Păstîrnac a mai subliniat că, în discuțiile privind acest caz, autoritățile trebuie să respecte confidențialitatea, dar și faptul că situația micuților face obiectul unui proces în derulare.

„Rămâne extrem de dificil un dialog în ceea ce privește datele personale și datele confidențiale. În ambele sisteme, trebuie să respectăm dreptul la viață privată al familiei. Trebuie să respectăm procesul în derulare", a declarat Andreea Păstîrnac.