ACTUALIZARE 23:45 Deputatul Daniel Gheorghe a reacționat după ce Parlamentul de la Kiev a votat o lege prin care, în Ucraina, învățământul în limba minorităților naționale se va desființa și ca urmare românii nu vor mai avea dreptul și nu vor mai putea învăța limba românească.
Acesta a mai precizat că „România are datoria de a denunța unilateral tratatul de bază cu Ucraina, un tratat pe care România l-a pus în aplicare la litera și pe care partenerii din Ucraina l-au ignorat cu bună știință”.
„Ieri, Parlamentul de la Kiev a votat o lege prin care, în Ucraina, învățământul în limba minorităților naționale se va desființa și ca urmare românii autohtoni din Bucovina de nord, Herța, Basarabia de sud, ori Maramureșul de peste Tisa nu vor mai avea dreptul să urmeze școala în limba noastră românească. România a susținut deseori Ucraina fără a primi, în schimb, nicio urmă de respect din partea acestui vecin. Ținând cont de faptul că statul ex-sovietic de la nord și est nu s-a ținut de cuvânt cu angajamentul privind protecția minorității românești, așa cum semnase prin tratatul de bază din 1997, statul român nu poate sta și nu se poate uita cum, în timp ce ucrainienii din România au toate drepturile posibile legal, românii din regiunile Cernăuți, Odesa ori Transcarpatia sunt lăsați fără drepturi fundamentale. În cazul în care, Ucraina, ar trece la închiderea ultimelor școli românești rămase deschise, România are datoria de a denunța unilateral tratatul de bază cu Ucraina, un tratat pe care România l-a pus în aplicare la litera și pe care partenerii din Ucraina l-au ignorat cu bună știință!”, a precizat și deputatul Daniel Gheorghe.
Știre inițială
În seara de 4 septembrie 2017, Parlamentul de la Kiev a adoptat o nouă Lege a Educației, care prevede introducerea sistemului școlar cu 12 clase, dar și desființează educația în limba maternă pentru minoritățile naționale, informează Bucpress.eu.
„Potrivit art. 7 al noii legi adoptate, sistemul de educație din Ucraina se desfășoară doar în limba de stat (ucraineană). Așadar, după posibila semnare a legii de către președintele Petro Poroșenko, școlile actuale cu limba română de predare vor fi lichidate”, scrie sursa citată.
Noul act normativ prevede înlocuirea materiilor care se predau în limba română cu discipline care vor fi predate în limba ucraineană. Prima fază a reformei va avea loc începând cu 1 septembrie 2018 (reforma claselor primare și a grădinițelor pentru copii). Predarea materiilor în limba română se va păstra doar în clasele primare (1-4). De la 1 septembrie 2022 reforma va fi implementată în cazul claselor medii, iar din 2027 – în clasele superioare (9-12).
„În clasele superioare (9-12) ale școlilor din localitățile românești și ale altor minorități naționale din Ucraina toate disciplinele se vor preda în limba ucraineană, iar în clasele medii (clasele 5-9) învățământul se va desfășura în limba de stat cu elemente în limba română / în limba minorității respective”, scrie Bucpress.eu.
Românii din Ucraina, a doua minoritate națională a acestei țări, vor putea studia în limba maternă doar „prin unele instituții aparte, clase (grupe) cu limba de predare a poporului băștinaș sau a minorității naționale alături de predarea în limba ucraineană”.
otrivit legilor anterioare, în Ucraina era permisă funcționarea școlilor cu limba română de predare și se studia obligatoriu limba ucraineană ca materie, necesară pentru integrarea minorității în societatea largă.
„Așadar, în urma adoptării acestei legi, va fi desființat întregul sistem al educației pentru minoritățile naționale din Ucraina (maghiari, români, ruși, bulgari, polonezi etc.)”, arată Bucpress.eu.
Comunitatea românească din Ucraina și-a declarat deja nemulțumirea față de legea adoptată de Parlamentul de la Kiev, mai ales în contextul „încălzirii” relațiilor bilaterale româno-ucrainene și sprijinului acordat de București statului vecin și prieten – Ucraina. Oare acesta să fie un semn de mulțumire din partea Kievului?
Românii din Ucraina au semnat un Apel către șeful statului ucrainean Petro Poroșenko, în care solicită respingerea prin veto a acestei legi, considerând-o una care ar putea genera noi conflicte, nemulțumiri sociale și instabilitate în țară.
Nu au trecut trei săptămâni de când Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a declarat, în cadrul unei întrevederi cu ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, că România este mulțumită de nivelul de asigurare a drepturilor minorității române din Ucraina.
Reamintim că oficialii statului român consideră Ucraina un partener al României, stat care a sprijinit Kiev-ul, inclusiv cu bani și logistică, în urma conflictului din estul țării cu separatiștii ruși.
Pe 7 iulie. a.c, s-au îndeplinit 20 de ani de la ratificarea „Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina”, prin care România ceda, de bunăvoie, Bucovina de Nord, Herța și Sudul Basarabiei, teritorii răpite în urma pactului Germania - URSS din 1939, document denunțat atât de Parlamentul României, cât și Parlamentul Sovietic.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.