În urmă cu 34 de ani, pe 14 iunie 1990, la primele ore ale dimineții, asistam din clădirea Institutului de Arhitectură cum Piața Universității era invadată de licurici - lămpașele minerilor - pe fondul unui sunet bizar, subliminal, un uruit sinistru menit să declanșeze cine știe ce reacții la nivelul subconștientului. Cu o zi înainte, tot la mijitul zorilor, fuseseră arestați brutal și ilegal studenți din Arhitectură, greviști ai foamei si alți ultimi manifestanți instalați în corturi în Piața Universitătii, și fusese ocupată Piața de forțele de intervenție ale MAI. Protestul urmat a fost instrumentalizat de MAI pentru a se crea Operațiunea Mineriada. De atunci și până azi, Operațiune Mineriada contra poporului român nu s-a încheiat.
ActiveNews prezintă astăzi, în exclusivitate, o expoziție online cu 52 de lucrări fotografice din timpul manifestației anticomuniste din Piața Universității 1990 și a evenimentelor din iunie 1990 cât și extrase din documentele Armatei despre „rebeliunea legionară” care a precedat Mineriada plus cele 1979 de file din Dosarul MIneriadei, acum întors la Parchetul Militar după trei ani de circotecă prin justiție și alți 32 de ani de când se tot caută vinovații... chiar de către urmașii lor. De asemenea, adăugăm câteva filmări ale Ligii Studenților, furate din posesia noastră și regăsite apoi, după ani, fraudulos și dubios, la GDS și IICCMER. Vom reveni pe parcursul zilei și cu alte mărturii de primă mână. Nu-i vom uita nici pe colegii din presa de partid și de stat, atunci ca și acum.
Cum am mai scris destul legat de acele zile negre nu vreau să mă repet prea mult. M-am trezit recent cu primul material despre ce am pătimit atunci - „Infernul se numește Măgurele”, scris de Sorin Roșca Stănescu în „România liberă” - reprodus online în Muzeul Universității București. Na, că am ajuns și la Muzeu, mi-am zis cam îngândurat, deși încercasem să „scap” evitând răspunsul, când cercetătorul Valentin Maier mi-a solicitat un interviu pentru acest proiect. Inițiativa are, totuși, un merit. Anul trecut, când, după București și Brașov, am organizat la Muzeul Unirii din Iași împreună cu fotografii Nic Hanu și Pascal Ilie Virgil expoziția „Fenomenul Piața Universității” două puștoaice cam de primii ani de facultate m-au întrebat dacă fotografiile sunt din România și dacă da când s-au petrecut toate acestea că ele nu știu nimic despre asta.
Și Marian Munteanu a fost întrebat o dată de o tânără reporteriță de la Digi TV dacă a fost și el prin Piața Universității... Să zicem că e explicabil în cazul lui: în 30 de ani dacă a fost invitat de vreo câteva ori la TV la astfel de aniversări/comemorări. Indezirabilii din 1990, legionarii lui Iliescu-KGB, au rămas până azi la fel.
Televiziunile sunt invadate de tot felul de fețe atotștiitoare care se lăbărțează pe ecran explicându-ne nouă, celor care am fost acolo, ce am trăit.
Așadar, înainte de a prezenta documentele, filmările și fotografiile, poate că e de folos să reproduc pe scurt ce am trăit atunci, de exemplu, din Evenimentul Zilei:
Minerii au vrut să-i taie capul lui Marian Munteanu dar și fratelui meu, George Roncea, pe care l-au confundat cu el
„14 iunie 1990 – venirea minerilor la orele dimineții în Capitala
României. Am fost printre cei care a văzut prima intervenție a lor în
Bucuresti, din turnul Arhitecturii, pe la 5 dimineata: spargerea cu
toporul a ușilor Facultății de Geologie, de sub celebrul Balcon al
Pieței Universității. Ajunsesem în turn în urma unui presentiment
antrenat apoi și de un vuiet care creștea și se tot apropia. Bieții
nostri colegi de la Liga aveau să fie primele victime din Romania ale
operațiunii securistice-militaro-polițiste.
Bogdan Munteanu a ajuns la spital și a supraviețuit printr-o minune, cu pleura găurită, iar lui Marian Munteanu au vrut să-i taie capul. A fost apoi arestat și dus la Jilava direct de pe patul Spitalului de Urgenta. Sorin Dragan , redactorul șef al ziarului Ligii Studentilor, „Glasul”, a primit un cui de cale ferata bagat în vârful unei scanduri direct în cap, daca nu ma insel. Pe Eugen Popescu l-au prins pe acoperiș și i-au infipt o șurubelniță de mina în picior, ca să nu mai alerge, probabil. Nouă, după ce ne-au prins, au vrut să ne violeze fetele, studente la Arhitectură în ultimul an, care îți făceau lucrarea de diplomă. Lui George Roncea i-au spart capul cu toporul - după ce l-au scutit de tăierea lui - și apoi a fost cusut la fosta Unitate a Securității de la Măgurele, pe viu.
Pe mine, că eram mai mic, m-a protejat un SRI-ist împreuna cu fetele
și ne-a bagat în mașina lui de la UM, cu care ne-a dus la Guvern de unde
am aterizat în dube de deținuti la Magurele, trecând prin cunoscutele
de unii culoare de botez cu cizme și paturi de armă. Pe scările de la
Arhitectura nu am scapat de celebrele furtunuri cu cap metalic și bâte.
La intrarea în Arhitectură era să alunecam pe sângele de pe jos. Era al lui Nea
Ilie, portarul, care fusese deja ucis când am ajuns noi, în șuturi și
răngi, la parter.” Și ar mai fi dar mă opresc aici. Mai mult la sursă.
13 iunie, o lovitură ai agenților trădători ai Rusiei din Armată și Miliție contra Securității, în care noi am fost transformați în carne de tun
„Noi de-aicea nu plecăm, nu plecăm acasă, până nu vom câștiga libertatea noastră”, era refrenul preferat al zecilor de mii de participanți din „Zona Liberă de Neocomunism a României”. Într-adevăr, ultimii plecați nu au făcut-o de bună voie ci numai ridicați pe sus în cătușele milițienilor transformați peste noapte în polițiști, loviți sub paturile de armă ale jandarmilor proaspăt redenumiți din trupeți ai Securității și, apoi, mai ales, însângerați de bâtele și chiar topoarele minerilor manipulați de conducătorii vizibili sau din umbră ai FSN. Cei arestați și maltratați – elevi, studenți, intelectuali sau simpli bucureșteni revoltați – au fost încarcerați ilegal în condiții de lagăr și torturați, uneori bestial.
Finalul dramatic al manifestației nu
mai are nimic de a face cu energia demonstrației pașnice de 52 de zile.
Este o evidență pentru orice om informat că operațiunea din 13 iunie
1990 a fost jocul mai multor servicii speciale, din România și de
aiurea, fiecare cu interesul lui. Pentru cei mai tineri amintim doar
fraza interceptată dintr-o transmisiune a Ministerului de Interne: „Va
rog să-l informați pe domnul președinte: dăm foc la toate autobuzele.
Aceasta a fost înțelegerea”. Pe de altă parte, astăzi cunoaștem că la
subsolul și primele nivele ale sediului Poliției Capitalei se afla o
parte din arhiva Securității Municipiului București în care se stocaseră
monitorizările evenimentelor din decembrie 1989 – audio, video și
scrise – care puteau afecta serios interesele Armatei conduse acum de
capi din agentura sovietică din România. Fotograful Nic Hanu a
înregistrat în imaginile sale mai multe evidențe care demonstrează
indubitabil pentru un specialist că modul uniform și puternic în care au
ars autobuzele nu poate fi datorat doar unor sticle incendiare (și ele
venite de unde?). La fel, mai ales, explozia a cărei ciupercă se ridică
până la etajul 4 al clădirii Poliției (foto dreapta).
Mai jos:
Extrase din documente ale Armatei în care apar declarațiile lui Iliescu și ale subordonaților lui despre „rebeliunea legionară” și „contrarevoluționarii legionari” (noi).
Mărturii ale crimelor din 13 - 15 iunie oferite de martori oculari și filmările Ligii Studenților ajunse la GDS și IICCMER.
Expoziția Fenomenul Piața Universității și Mineriada din Iunie 1990 în 52 de imagini de Nic Hanu, Pascal Ilie Virgil și Victor Roncea.
Imaginile realizate de Pascal Ilie Virgil și Victor Roncea au fost îmbunătățite de Florin Roștariu de la ColoRoștariu
Documentele și Rechizitoriul:
Dosarul Mineriada, rechizit... by Emilian Isaila
Martorii și imaginile de Arhivă vorbesc:
Crimele de la Mineriada din 13 – 15 iunie 1990 au fost dezvăluite și rememorate dureros la vernisajul de la București al expoziției „Fenomenul Piața Universității”, de către arh. Tomnița Florescu, profesor la Arhitectură, fost viceprimar al Capitalei, prof. dr. Nicolae Constantinescu (foto), medicul care a primit la Spitalul Colțea morții și răniții evenimentelor și fost consilier prezidențial, Corneliu Vlad, pe atunci jurnalist la România liberă, George Roncea, organizator al Pieței Universității, arestat în Arhitectură și încarcerat de mineri și organe la Măgurele, Miron Manega, maltratat brutal alături de poetul Cezar Ivanescu, Eugen Negrea, fotograf și autorii Nic Hanu, Pascal Ilie Virgil și Victor Roncea, prin cuvinte și fotografii. VIDEO AICI:
EXPOZIȚIA ONLINE:
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Sa stinga toata suflarea
Românului obidit
Umilit, zdrobit, strivit
Pai suntem civilizati
Si ne lasam vaccinati
Fost'am ieri crunt mineriti
Astazi suntem sfredeliti
PCR ul monolit
A creat un nou partid
Mai criminal, mai bandit
Plin de asasini ce vor
Sa'ntepe bravul popor
Cu al lor vaccin-topor
Prin izolete, alerte
Prin urgente si demente
Legi ce ne intemniteaza
De nu mai iesim din casa
Au inchis Biserica
S'amuteasca predica
Sa'L mascheze pe Iisus
Care vede tot de sus
Si rasplata fiecare
Va primi, de'i mic sau mare
Un presedinte plavan
Sau un jandarm grosolan
Un premier aiurit
De Big Farma aurit
Cu guwernu'i de netoti
Sa ne rada cam pe toti
Ne vad ca viermi si nerozi
C'am ales niste irozi
Satanizati si despoti
Oricum daca mai aveam indoieli in privinta emigrarii, minerii m-au convins!
...1990-PCR-esalonul II ...si slugile lor credincioase
https://www.facebook.com/cristian.boata/videos/398198753118305/
...
Pe mine evenimentele nu m-au prins in Bucuresti unde fusesem prezent aproape 2 luni la scandarile de seara, pline de of, din Piata Universitatii: "Jos Iliescu !".
Eram in Slobozia, dar impreuna cu un alt coleg de servici am fost avertizati de seful nostru (pe care-l convinsesem sa se inscrie alaturi de noi in PNT-CD) sa nu iesim deloc din casa ca riscam sa fim linsati deoarece la sediul intreprinderii lumea vorbea ca "cei doi tineri pnt-isti sunt sa dea lovitura de stat la Bucuresti, imbracati in camasi verzi!", sfat pe care l-am si urmat in urmatoarele zile deoarece aveam inca in minte patania baietilor de la FEPER Bucuresti care faceau intretinere la echipamentele Oficiului de Calcul si care fusesera batuti urat, inainte de alegerile din 20 mai, in gara din Slobozia pentru ca purtau pe piept insigne cu chipul lui Ratiu.
Lumpen proletariatul isi dezvoltase niste mutatii scarboase, cu reactii tot scarboase si agresive.
Prosti, dar fudui si agresivi.
Inainte de alegeri, am vrut sa fac o gluma si am intrat in sistemul de operare al sistemului CORAL si la incarcarea sistemului in loc de cunoscutul "Only MIX can help you!!!", am pus "Only PNT-CD can help you. Votati PNT-CD !!!", dupa ce s-au logat si au vazut mesajul care le-a aparut pe display-ul fiecareia, operatoarele au alergat la programatoarea sefa strigand furioase, dar neputincioase:
"Doamna M., calculatorul a innebunit, veniti sa vedeti ce afiseaza!".
Si acum imi vine sa rad de acel moment, insa dupa evenimentele din Piata Universitatii am avut zile din ce in ce mai grele, triste si deprimante acolo unde lucram si pana la urma n-am mai suportat si am plecat, fara sa am alta oferta, a fost o situatie care a umplut paharul si m-am decis intr-un minut.
Dupa aceea a fost si mai greu, n-am mai reusit sa ma angajez si Dumnezeu mi-a lasat deschisa numai o poarta: aceea de a pleca din tara. Am plecat de scarba si cu un fel de deznadejde despre care, paradoxal, am aflat afara, ca nu este de la Dumnezeu.
Duhul eroilor mucenici
Ei au fost adevărații ucenici
Ce școala vitejilor ne'nvață
Luptat'au cu arma în munți
Înfruntând dușmani cruzi și crunți
Au mărturisit în zărci infernale
Moartea le'a sosit fără lumânare
Românii bătuți, uciși de "mineri'
Mai răi decât răii hingheri
În sufletul nostru vor dăinui
Întunericul morții vor birui
Frați și surori, înalți în Lumină
Ne imbarbatează din divina Grădină
Fiți drepți și eroici, răsplata e sus
Lângă Mântuitorul, dulcele Iisus !