Președintele Republicii Moldova, aflat în vizită la Moscova, a afirmat, în cadrul unei conferințe de presă că o parte a țării noastre „este Ungaria”, iar o altă parte „este Moldova”, informează independent.md.

Dodon a criticat tendinețe unioniste de la Chișinău, pledând pentru lichidarea organizațiilor unioniste din țara sa, și s-a declarat nemulțumit că între România și Republica Moldova nu există un tratat de frontieră.

Liderul de peste Prut a precizat că în România „cei care au pledat pentru reunirea Moldovei istorice” au fost interziși, întrucât „o jumătate din România este Moldova, din punct de vedere istoric”.

„În România acele organizații care promovează ideea că o parte a României este Ungaria, deoarece Transilvania, o altă parte este Moldova, aceste organizații au fost interzise. De ce la voi asta nu se poate, dar la noi e posibil?”, a spus Dodon.

Apartenența Transilvaniei la România nu poate fi deloc contestata.

„Timp de câteva secole, populația majoritară de aici și-a păstrat identitatea, chiar dacă a fost supusă unor politici agresive de deznaționalizare și asta e un motiv just să spunem că Transilvania este a României. Odată cu încheierea Primului Razboi Mondial, regiunile României au fost întrebate asupra unirii, iar transilvănenii și-au exprimat de mult ori dorința de a se uni cu România", susține istoricul orădean, Marius Deaconu, noteaza cei de la voceatransilvaniei.ro.

Chiar și istoricul clujean de etnie maghiară, Ladislau Gyemant, susține că „românii sunt cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei" și el recunoaște și „caracterul nedrept și abuziv al sistemului politic instalat ulterior, cu excluderea românilor".

Mai mult, chiar și istoricul maghiar, Kovary Laszlo, susține într-o lucrare de-a sa că „românii sunt urmașii românilor colonizați în Dacia de către împăratul Traian, aceștia fiind găsiți de unguri mai târziu, prin secolul al IX-lea".

Prin Tratatul de la București din 1812, partea situată la răsărit de Prut a principatului Moldovei a intrat în componența imperiului Rusiei. Din acel moment, au intrat în concurență, pentru locuitorii acestui ținut formând gubernia Basarabiei, două concepții identitare potrivnice: « românismul » care promova unirea politică și culturală a tuturor vorbitorilor graiurilor est-romanice indiferent de împărățiile ale căror supuși erau (Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus sau Imperiul Otoman), și «moldovenismul» susținut de autoritățile rusești, care promova deosebirea și despărțirea culturală și politică a vorbitorilor graiurilor est-romanice supuși ai «Țarului tuturor Rusiilor», de ceilalți. Unirea Basarabiei cu România votată la data de 27 martie (9 aprilie) 1918 de către Sfatul Țării, (parlamentul Republicii Democratice Moldovenești) reprezintă concretizarea și biruința mișcării « româniste » din acest ținut.

În 1940, Stalin alipește Basarabia Uniunii Sovietice, iar în 1944 trupele sovietice ocupă România și instaurează comunismul. Așa se face că vreme de 50 de ani, nici copiii din dreapta Prutului și nici cei din stânga Prutului nu au învățat la școală ce s-a întâmplat exact la 27 martie 1918.

După 1940 și mai ales după 1944, URSS a impus locuitorilor să-și spună moldoveni. Schimbarea identității din român în moldovean a fost privită de foarte mulți ca o nedreptate, mai ales că deseori venea la pachet cu deportarea sau arestul. În paralel, literele chirilice care au înlocuit în manuale alfabetul latin au sporit impresia că limba vorbită în Basarabia este diferită de limba română.

Igor Dodon promovează tezele revizioniste staliniste, conform cărora principialul Moldovei ar fi fost ocupat de România, și ungurești, care contestă tratatul de la Trianon.