Vara aceasta se va desfășura în Brazilia evenimentul sportiv cel mai așteptat al anului. Este vorba, ați ghicit, de ediția cu numărul XXXI a Jocurilor Olimpice moderne. Potrivit organizatorilor, iar cifrele nu sunt încă definitive, sunt așteptați la competiția care se va desfășura peste Ocean aproximativ 11.000 sportivi, care vor concura în 28 sporturi. Bineînțeles, la fel ca și Campionatul Mondial de Fotbal, totul este business și politică, dar și mârșăvie și hoție ca-n codru.
"Toporul pe la fund"
Unele dintre cele mai ciudate probe din istoria Jocurilor Olimpice au fost proba de înot slalom, desfășurată la ediția de la Paris 1900 și cea de sărituri în lungime, la Saint Louis, în 1904. În ceea ce o privește pe cea de-a doua, trebuie precizat că după săritura propriu-zisa, sportivul trebuia să înainteze pe sub suăprafața apei fără să se folosească de brațe sau de picioare. Cam ca Patrick Duffy în "Omul din Atlantis".
Un slalom greu de definit
Proba, desfășurată în apele destul de reci ale Senei, consta în trecerea pe sub o bară aflată la 2 m adâncime, pe urmă traversarea unei bărci plutitoare și, în final, o scufundare în vederea recuperării unui ceas aruncat ad-hoc.
A câștigat un australian, Frederick Lane, un tip de 20 de ani care lucra ca recuperator al obiectelor pierdute de bogătași în piscinele din Sydney.
În ceea ce privește proba de sărituri în lungime urmate de înot fără folosirea brațelor, proba a fost câștigată de americanul Bill Dickey, care a reușit o performanță de 20,04 m. De remarcat că recordul mondial era de 24,6.
Rolul fraților-gemeni în istoria JO
Istoria consemnează că primii gemeni care au câștigat medalii la Jocurile Olimpice au fost suedezii Eric si Wilhelm Carlberg, născuți la Karslkrona, în 1880. Wilhelm a cucerit un bronz la proba de pistol, la Paris, în 1900, dar mult mai prolific s-a dovedit a fi fost Eric, care a câștigat nu mai putin de opt medalii olimpice la spadă, individual și pe echipe, pentatlon modern și pistol automat. De altfel, la aceasta ultimă proba a primit și ultima sa medalie, la Paris, în 1924.
Frații comuniști
Abia în 1980, la JO de la Moscova, reapar gemenii. A fost vorba despre două perechi, est-germanii Landvoigt, care i-au învins, în proba de canotaj doi fără cârmaci, pe sovieticii Pimyenov. Povestea s-a repetat la Barcelona, în 1992 dar, de data asta, picăturile de apă au fost surorile americance Josephson care le-au depășit pe canadiencele Vilagos în proba de înot sincron.
Portoricancele au încercat marea cu degetul
O ciudățenie s-a petrecut la JO din 1984, de la Los Angeles. Astfel, în finala de ștafetă 4X400 m femei, Madelina de Jesus, accidentată, a chemat-o pe sora sa geamănă, care era în tribună și a rugat-o să-i ia locul. Ironia este că sora sa venise în LA ca s-o încurajeze pe Madelina, ea nefiind practicantă a atletismului.
Antrenorul a fost cel care a observat substituirea și i-a anunțat pe organizatori că Puerto Rico nu va mai lua startul. Din câte se pare, deși cele două fete semănau perfect la față, diferența de musculatură a fost imediat remarcată de tehnicianul din țara lui Jennifer Lopez.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.