De ce este nevoie de un astfel de eveniment? Din foarte multe motive. În primul și în primul rând, pentru a celebra faptul că Dumnezeu a creat oamenii ca bărbat și femeie, cărora le-a poruncit, încă de la început, „să crească, să se înmulțească și să umple pământul” (cf. Facerea 1, 28). Mai ales că asistăm la o perioadă în care ființa familiei și valorile sale sunt puse sub semnul întrebării, sub pretextul unei „extinderi” a conceptului de căsătorie care nu aduce decât relativizare, dezorientare și o slăbire a societății în care trăim. 

În ziua în care sunt publicate aceste rânduri (sâmbătă, 11 septembrie - n.n.), la Iași se desfășoară Festivalul Familiei, un eveniment organizat de Pro Vita Iași la împlinirea a zece ani de activitate. Partea centrală a acțiunii se desfășoară în Piața Unirii, acolo unde sunt amplasate 20 de corturi cu surprize atractive pentru toți, mici sau mari: de la ateliere de lectură, jocuri cu premii, activități de echipă, până la diverse ateliere de creație (inclusiv de origami și avioane de hârtie) sau... facepainting! O abordare modernă, dar într-un duh al firescului. Inedit va fi marșul care va preceda această acțiune. Se va parcurge zona centrală a Iașului într-o coloană în care fiecare „linie” va fi formată dintr-o familie. Acolo unde sunt ambii părinți prezenți, ei își vor încadra copiii. Organizatorii au dorit ca, prin acest tip de „defilare”, să evidențieze și mai mult frumusețea și diversitatea (în sensul curat al cuvântului) de familii din Iași, fiecare cu specificul său, cu darurile sale. Toți uniți de aceeași credință în Dumnezeu, fiecare fiind mădular viu al Bisericii.

Deloc întâmplător, pentru această întâlnire s-a ales prima sâmbătă de după data de 9 septembrie, când sărbătorim o familie sfântă, pe Drepții Ioachim și Ana, părinții Maicii Domnului și bunicii lui Iisus. În anii ce urmează, acest Festival al Familiei va fi programat tot în proximitatea acestei date importante din calendarul bisericesc. De ce este nevoie de un astfel de eveniment? Din foarte multe motive. În primul și în primul rând, pentru a celebra faptul că Dumnezeu a creat oamenii ca bărbat și femeie, cărora le-a poruncit, încă de la început, „să crească, să se înmulțească și să umple pământul” (cf. Facerea 1, 28). Mai ales că asistăm la o perioadă în care ființa familiei și valorile sale sunt puse sub semnul întrebării, sub pretextul unei „extinderi” a conceptului de căsătorie care nu aduce decât relativizare, dezorientare și o slăbire a societății în care trăim.

Fenomenul Pro Vita nu este unul specific Iașului. Este o mișcare generală prin care, din perspectivă creștină, se cultivă acțiuni și demersuri ce sprijină viața copilului (ne)născut, sunt sprijinite familii monoparentale sau care sunt afectate de diverse greutăți. La nivel național, probabil cele mai cunoscute acțiuni Pro Vita sunt cele ale Părintelui Nicolae Tănase de la Valea Plopului, care și la această oră are în grijă sute de suflete cărora le oferă un cămin, hrană și educație. La Iași, Departamentul Pro Vita a fost înființat în cadrul Centrului Eparhial în 2011, la inițiativa Părintelui Mitropolit Teofan.

Activitatea Departamentului Pro Vita este una cu pondere crescândă de la an la an. Spre exemplificare, anul trecut, Programul de solidaritate pentru familia cu mulți copii „Sfântul Stelian” s-a concretizat prin sprijin acordat pentru 203 familii cu peste șapte copii fiecare. Printre activitățile principale s-au numărat: susținerea educației acestor copii prin burse sau alte mijloace, bugetul total fiind de 130.000 lei, și ajutorarea a trei familii numeroase cu lucrări de îmbunătățire a spațiului locativ, racordare la utilități, asigurarea hranei etc. – toate cuantificate la nivelul sumei de 136.530 lei. Este doar o fărâmă din întreg programul Pro Vita care implică nu doar sprijin financiar sau suport material, ci și consiliere sau elaborare de strategii și proiecte. Și toate acestea se fac cu oameni care pun mult suflet, cel mai adesea acțiunile lor fiind rodul voluntariatului.

Rândurile de mai sus sunt înecate, din păcate, adesea de o mare de acuze și reproșuri aduse Bisericii care nu ar face, după unii, nimic altceva decât să funcționeze ca o „corporație” (să înțelegem că ceea ce fac marile corporații din lume este ceva rău?). Nu se (prea) vede această lucrare de la „firul ierbii”, nu se văd activitățile filantropice, sociale, medicale în folosul semenilor. Și, sincer vorbind, nici nu vrem să se „consemneze” toate acestea decât în Cartea Vieții. Dar măcar o dată la zece ani e bine să amintim despre lucrarea smerită, jertfelnică a unor semeni ai noștri. Nu spre lauda lor, ci pentru ca cei mai năpăstuiți, cei deznădăjduiți sau dezorientați să știe că pot găsi și la Iași, și în oricare alte locuri din țară, un sprijin din partea Bisericii. Și, cu cât vremurile sunt mai dificile, cu atât mai mult ne vom mobiliza pentru a fi de ajutor mai ales acestor categorii vulnerabile, evidențiind, totodată, exemplul acelor familii care strălucesc prin virtuțile lor, care pot inspira prin viețuirea lor.

DOXOLOGIA