Numărul rețelelor de socializare este în creștere și, cu toate că accesul nu le este permis copiilor sub 13 ani, cei mai mulți le folosesc fără supraveghere, fără discernământ – pe care adesea nici adulții nu îl au. În astfel de cazuri, efectele sunt nu doar îngrijorătoare, ci de-a dreptul cutremurătoare. Nu mai auzim astăzi numai despre cazuri de depresie (a căror frecvență a crescut exponențial), ci de tot mai multe cazuri de suicid în rândul adolescenților. Nu mai este vorba numai despre imagini indecente la care sunt expuși minorii, ci de pornografie în formele cele mai urâte, degradante și violente, pe care minorii le copiază adesea în viața reală. Nu mai vorbim doar despre o dependență oarecare. Este o adevărată pandemie. Mult mai ucigătoare decât oricare alta. (A.D.)

Un studiu apărut în mai 2021, realizat de o echipă de antropologi de la University College din Londra, afirma că utilizatorii de smartphone au devenit „melci care își poartă casa în buzunar”, fiindcă își ignoră prietenii și familia în favoarea dispozitivului electronic. Studiul a documentat, timp de peste un an, utilizarea telefoanelor inteligente în nouă țări din lume, din Irlanda până în Camerun. Concluzia a fost că, departe de a le vedea ca pe niște obiecte obișnuite, sentimentele posesorilor erau foarte asemănătoare cu cele nutrite pentru propria casă. „Un smartphone nu mai este doar un dispozitiv pe care îl folosim. A devenit locul în care trăim”, spunea profesorul Daniel Miller, conducătorul studiului. Acest fenomen a condus la „uciderea apropierii” dintre oameni, a interacțiunilor față către față. Astfel, „chiar și atunci când suntem fizic împreună, putem fi singuri din punct de vedere social, emoțional sau profesional”. Autorii studiului consideră că, dacă ar fi să căutăm o cauză specifică a acestei transformări, ar fi aplicațiile de chat precum WhatsApp, numite de cercetători „inima telefonului inteligent”.¹

Spre deosebire de alte cercetări despre utilizarea smartphone-ului, studiul citat s-a concentrat în special pe adulții de vârstă mijlocie. Vom vedea, în cele de mai jos, că nu doar copiii sunt în pericol în hățișurile lumii virtuale.

Comportamentul online al părinților

Nu doar părinții se îngrijorează pentru copiii lor că petrec prea mult timp online. Uneori, rolurile se inversează. O adolescentă de 16 ani, pe nume Rhys, relatează: „De când mama a descoperit Instagram-ul, nu mai are în cap decât cum arată. Stă ore în șir să-și facăselfie-uri, și pozele sunt tot mai indecente. Ea și soră-mea, care are 18 ani, au partide de țipete despre treaba asta, iar soră-mea îi spune că ce postează e nepotrivit. Nu mai fusese niciodată așa”.

Ellie, tot de 16 ani, este de acord: „Adulții n-ar trebui să aibă voie pe rețelele de socializare”. Din ce în ce mai multe dovezi arată că adulții sunt în același pericol ca adolescenții să creadă și să asimileze ceea ce văd pe Internet, ba uneori și mai mult ca ei! O altă fată, Oshane, de 17 ani, explica: „Internetul – și mai ales Facebook-ul – le-a schimbat cu totul pe mami și pe buni. Amândouă sunt în grupurile astea nebune de pe Facebook, iar buni ajunge să fie de-a dreptul agresivă pe Facebook! În mod normal, e genul de femeie care merge la biserică, dar online i-a zis odată unei prietene «vită încălțată», când aceea i-a zis ceva cu care buni nu era de acord. I-am spus atunci că o să-i confisc telefonul”.

Se pare că astfel de îngrijorări sunt bine întemeiate. Cercetări publicate în revista Science au arătat că persoanele în vârstă sunt mai ușor păcălite de știrile false. Studiile au arătat că probabilitatea ca persoanele de peste 65 de ani să răspândească dezinformare este de șapte ori mai mare decât pentru cele din categoria de vârstă 18-29 de ani. Ceea ce nu este întocmai de mirare. Tinerii care au crescut cu Internetul înțeleg, adesea intuitiv, că exagerările primesc mai multe clicuri, iar imaginile și clipurile pot fi ușor editate și manipulate. Pe de altă parte, este mai probabil ca persoanele mai în vârstă, care au crescut cu mijloacele de informare tradiționale, ce beneficiau de o cercetare mai riguroasă și responsabilă a surselor, să creadă că și Internetul se conformează unor standarde similare. Ceea ce, desigur, nu este adevărat. Conchide autoarea unui articol care constata acest fenomen: „Ne-am petrecut atâta timp îngrijorându-ne cum să ne protejăm copiii când suntonline, încât se pare că am uitat să ne îngrijorăm de vulnerabilitatea persoanelor adulte, și mai ales a celor în vârstă”². Iar aceste efecte au fost amplificate în ultimii doi ani de lucrul de acasă pentru numeroși adulți salariați.

Lucrul de acasă și efectele sale

Experții au avertizat recent că lucrul de acasă îți poate afecta metabolismul și imunitatea, te poate face mai vulnerabil la diverse probleme de sănătate precum infecții, hipertensiune arterială și depresie. Mai mult, statul acasă în așteptarea notificărilor de la serviciu reduce timpul alocat unor activități precum interacțiunile sociale, exercițiile fizice și petrecerea timpului în natură.

Studiul care a constatat aceste efecte a fost realizat între lunile iunie și noiembrie 2020 de Universitatea din Australia de Sud și a inclus peste 2.200 de angajați de la 40 dintre cele mai bine cotate universități. Ei au constatat că 21% dintre participanții la studiu aveau coordonatori de proiecte care le cereau să răspundă la texte legate de serviciu, la apeluri șie-mail-uri și după terminarea orelor de muncă. În plus, 55% dintre respondenți au recunoscut că trimiteau mesaje onlineseara colegilor de muncă, iar 30% făceau aceasta în week-end, așteptându-se să primească răspuns în aceeași zi. Astfel de angajați au raportat niveluri de stres mai ridicate, o mai mare epuizare emoțională, dar și probleme de sănătate precum dureri de cap și de spate.

Din păcate, aceste rezultate nu sunt specifice doar angajaților din mediul academic. Cercetătorii aceluiași studiu au confirmat că reflectă o problemă a întregii societăți legată de comunicarea online de după orele de serviciu. Una dintre autoarele cercetării, Amy Zadow, a declarat: „Implicațiile personale și sociale ale frontierelor neclare dintre casă și muncă sunt grave. Atunci când angajații răspund acasă la apeluri sau la e-mail-uri legate de serviciu, aceasta le afectează refacerea de după programul de muncă – atât mental, cât și fizic”. Mai mult, conform altor cercetări recente realizate de Organizația Mondială a Sănătății și de Organizația Internațională a Muncii, orele de muncă peste program pot crește chiar riscul de boli coronariene și de infarct.³

În plus, numeroși angajați preferă să răspundă la aceste solicitări nu din fața laptopului, ci de pesmartphone, în condițiile în care un alt studiu recent a conchis că acest dispozitiv crește riscul de cancer: chiar și numai 17 minute pe zi, pe o perioadă de zece ani, conduc la un risc de tumori mai mare cu 60%! Cercetătorii care au ajuns la această concluzie, experți de la Universitatea Berkeley din California, au analizat rezultatele a 46 de studii diferite despre utilizarea telefoanelor mobile, efectuate în Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Suedia, Japonia, Coreea de Sud și Noua Zeelandă. Studiul a fost, deloc de mirare, contestat vehement de cei implicați în comercializarea telefoanelor inteligente și de asociațiile aflate în relații de legătură cu aceștia.⁴

În numerele viitoare vom adânci problema dependenței de smartphone și a efectelor sale, care nu se limitează doar la sănătatea noastră fizică, ci se extind și asupra vieții noastre sufletești, ba chiar ne pot amenința însăși existența, precum în cazul acelor adolescente care au comis suicid – cazuri alarmante, care ar trebui să ne trezească reacții pe măsură.

(va urma)

Conf. univ. dr. Andrei Drăgulinescu

Studiu publicat în serial în paginile revistei Familia Ortodoxă și transmis de partenerii noștri și pentru cititorii online ai ActiveNews