La alegerile europarlamentare de acum două zile am avut și prima experiență în secțiile de votare. 15 observatori independenți au participat din partea Asociației Basarabii la monitorizarea procesului electoral. 15 secții din peste 18.000 de secții din întreaga țară înseamnă mai puțin de 1 la mie. Dar iată ce mărturie din una dintre secții:
”Ieri, la secție, m-am lămurit. Până acum credeam că se fură, fie la numărătoare, fie prin alte metode. Și e clar că se întâmplă și asta. Dar ieri, în București, la o secție din zona „protejată” Bazilescu, realitatea a fost alta: 50% din cei care au votat au fost de o altă etnie. 15% din ei, veniți în grupuri de 5, 10, din alte localități, în papuci, în maieu, treziți de-odată cu un puternic simț civic. ... Ei ne votează, ei sunt România!” S.I.
Organizarea de excursii electorale este o practică frecvent întâlnită în rândul marilor partide ce cuplează firme de casă din domeniul transportului ori din turism, etc. și pe cheltuiala acestora organizează o excursie de una două zile. Excursiile sunt organizate, promovate sau consimțite de primarul din localitate, membru de partid. Anul acesta a fost mai mult o gherilă electorală. Nu au mai fost autocare întregi ci mașini mai mici, microbuze, iar la secțiile de votare s-au prezentat în grupulețe, ca să nu bată la ochi.
Pe fondul unei profunde dezamăgiri a tinerilor (dar nu numai a lor) față de clasa politică actuală și de neadaptarea programelor politice pentru români, aceștia aproape că nu participă la vot. Mai mult, sunt dezgustați de politică. Și pe bună dreptate.
Marea alianță PSD a fost aleasă cu 37% din 32% câți au fost la vot, din 18 mil de alegători, ceea ce înseamnă că ”cea mai mare forță politică a momentului” reprezintă doar un biet 11,8 % din toți românii. Practic 10 români ascultă pentru următorii patru ani de unul singur care a fost la vot și a votat PSD. Sau un europarlamentar PSD reprezintă politic un român din zece! Cât de mare este această reprezentativitate? Este ea relevantă, îndreptățește de facto un europarlamentar să activeze pentru o țară întreagă? Îl legitimează pe acesta? Consider cu tărie că nu.
Bine veți spune, dar este introducerea votului obligatoriu o soluție? Nu este ea dictatorială, comunistă? Că pe timpul lui Ceaușescu tot așa, eram indirect obligați să mergem și să votăm partidul.
Voi pune altfel problema. În condițiile unei corectitudini exemplare a partidelor politice, a unei morale politice care să fie respectată de către partide, votul obligatoriu nu este necesar. În condițiile însă în care votul este ”obligat” prin excursii electorale și eventual condiționat de primar prin subvenții la lemne, prin mălai și prin pui-grill de către candidați, nu este oare o ipocrizie să spui că nu ești de acord cu obligativitatea lui? Deoarece pentru România săracă și sărăcită, pentru România înfometată cu bună știință, deja, starea de condiționare a votului este instaurată.
Cred că obligativitatea votului va forța și partidele să adapteze programele politice mai bine și cuplat cu relaxarea condițiilor de înființare ale unui partid (știți probabil că în România să faci un partid e chiar mai greu decât în Rusia) va conduce la o plajă mai largă de opțiuni pentru electoratul român. Pentru că în acest moment enorma falie dintre națiune și clasa ei politică nu legitimează nici o acțiune politică.
Voi rezuma. La aceste alegeri am văzut cum au votat 32% dintre români. Nu este nimeni curios să vadă cum votează și ceilalți 68%?
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Apoi există libertatea anulării buletinului de vot. Să vedem, atunci când va fi negru pe alb 68% voturi anulate, în acea situație cum se vor simți aleșii noștri. Ce legitimitate vor avea ei?
Dar să vedem ce state totalitare mai avem noi în Europa: ”Potrivit site-ului oficial al alegerilor europene, Belgia, Grecia, Luxemburg și Cipru au vot obligatoriu. În Belgia, legislația prevede amenzi pentru încălcarea obligațiilor electorale și pierderea dreptului de vot la patru scrutine la care persoana în cauză a absentat, însă în practică sancțiunile nu s-au aplicat. În celelalte trei țări nu sunt prevăzute amenzi, dar cei în cauză pot pierde anumite drepturi. De pilda, în Grecia, cei care nu votează pot avea dificultăți în obținerea unui pașaport sau a permisiului de conducere, potrivit The Guardian.”