Mă uit la imaginile astea!! Ce nefirești mi se par politicienii. Ce îngălați și neîndemânatici ne sunt ei. Câtă diferență între ceea ce văd aici și un marș autentic, organizat de cetățenii care cer drepturi sau acuză abuzuri, care - așadar - chiar au o motivație puternică, asumată profund, și nu doar pretenția de a o pune de un ”moment simbolic”...
Scoși din cutiuța formalismului extrem de migălos șlefuit, politicienii de top, care conduc sute de milioane de cetățeni, par niște oameni cu un handicap specific: handicapul străzii! Nu, nu agorafobie, căci pe aia nu o au, dimpotrivă, au pe deplin antrenamentul ”băilor de mulțimi”, dar asta tot în cadrul regizat al campaniilor electorale.
Dar strada le pare un mediu străin, bizar, pe care pășesc timorați, o realitate nudă, simplă, imediată, dură, pe care pășesc ca pe o planetă cu gravitație prorpie, pentru care nu și-au luat costumele potrivite. Chiar și proximitatea dintre ei, alta decât cea din celebrele poze de grup de pe la întâlniri înalte, pare să-i încurce. Pentru că e în stradă! Pe stradă!
Îmi par aproape infantili. Niște copii care văd pentru prima oară, marea!
Oh, nu vă temeți, dragilor, nu vă fie frică. Asfaltul e bun. E neted. Chiar dacă, la rigoare, are și borduri.
Autor: Silviu Dancu.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Apoi au luat-o de la capat ! De asemenea exista stresul de a nu deschide cineva focul asupra lor,de aceea majoritatea privesc in sus sa nu existe vreun lunetist pe cladiri !! Era o situatie speciala pe care,omeneste,o inteleg !