Pe 11 noiembrie 1918, la Compiegne, în Franţa, Antanta şi Puterile Centrale semnau, într-un vagon ce avea să redevină vedetă peste 22 de ani, armistiţiul care înceta ostilităţile primei conflagraţii mondiale, care au durat patru ani.
Aproximativ 8 milioane de soldaţi ai părţii aliate şi-au pierdut viaţa în conflict (880.000 români), de partea Puterilor Centrale numărul victimelor fiind de aproximativ 5 milioane.
6,5 milioane de civili şi-au găsit sfârşitul în Primul Război Mondial, 275.000 dintre aceştia fiind români.
România era condusă de regele Carol I de Hohenzollern din 1866. Pentru o perioadă îndelungată mai înainte de declanşarea primului război mondial, România a fost un aliat al Austro-Ungariei. În conformitate cu termenii alianţei dintre cele două state, România era obligată să intre în război numai dacă aliatul austro-ungar era atacat. Când a izbucnit războiul, România a considerat că Austria a fost statul care a declanşat războiul şi, prin urmare, Bucureştiul nu era obligat să se alăture efortului de război al aliatului său. În cele din urmă, România s-a alăturat celor care luptau împotriva Puterilor Centrale.
http://youtu.be/Rn58Kav1hxg
România şi-a negociat cu grijă condiţiile pentru intrarea în război de partea Aliaţilor. Astfel, Bucureştiul cerea recunoaşterea drepturilor României asupra teritoriului Transilvaniei, care fusese încorporat în Regatul Ungariei în 1867, fapt petrecut la 1 decembrie 1918, când, o dată cu Proclamaţia de la Alba Iulia, Ardealul a redevenit teritoriu românesc. Anterior, pe 15 noiembrie 1918, reprezentanţii populaţiei din Bucovina votaseră unirea cu Ţara. Pe 27 martie, în acelaşi an, Sfatul Ţării din Basarabia a proclamat unirea cu România cu o majoritate a voturilor. Ţara noastră avea să piardă teritoriile din Bucovina de Nord, dar şi cele de peste Prut, după Cel de-al Doilea Război Mondial, teritorii încorporate în Rusia Sovietică.
În mod ironic, vagonul de la Compiegne, în care a fost semnat armistiţiul în 1918 şi care pecetluia victoria Franţei şi a aliaţilor ei asupra Imperiului German, a fost ales de Adolf Hitler ca locaţie pentru semnarea actului de capitulare a regimului de la Paris, în faţa Germaniei Naziste, pe 22 iunie 1940. Imediat după aceea, vagonul a fost dus la Berlin şi distrus.
http://youtu.be/oSwGT_-WrhE
Aproximativ 8 milioane de soldaţi ai părţii aliate şi-au pierdut viaţa în conflict (880.000 români), de partea Puterilor Centrale numărul victimelor fiind de aproximativ 5 milioane.
6,5 milioane de civili şi-au găsit sfârşitul în Primul Război Mondial, 275.000 dintre aceştia fiind români.
România era condusă de regele Carol I de Hohenzollern din 1866. Pentru o perioadă îndelungată mai înainte de declanşarea primului război mondial, România a fost un aliat al Austro-Ungariei. În conformitate cu termenii alianţei dintre cele două state, România era obligată să intre în război numai dacă aliatul austro-ungar era atacat. Când a izbucnit războiul, România a considerat că Austria a fost statul care a declanşat războiul şi, prin urmare, Bucureştiul nu era obligat să se alăture efortului de război al aliatului său. În cele din urmă, România s-a alăturat celor care luptau împotriva Puterilor Centrale.
http://youtu.be/Rn58Kav1hxg
România şi-a negociat cu grijă condiţiile pentru intrarea în război de partea Aliaţilor. Astfel, Bucureştiul cerea recunoaşterea drepturilor României asupra teritoriului Transilvaniei, care fusese încorporat în Regatul Ungariei în 1867, fapt petrecut la 1 decembrie 1918, când, o dată cu Proclamaţia de la Alba Iulia, Ardealul a redevenit teritoriu românesc. Anterior, pe 15 noiembrie 1918, reprezentanţii populaţiei din Bucovina votaseră unirea cu Ţara. Pe 27 martie, în acelaşi an, Sfatul Ţării din Basarabia a proclamat unirea cu România cu o majoritate a voturilor. Ţara noastră avea să piardă teritoriile din Bucovina de Nord, dar şi cele de peste Prut, după Cel de-al Doilea Război Mondial, teritorii încorporate în Rusia Sovietică.
În mod ironic, vagonul de la Compiegne, în care a fost semnat armistiţiul în 1918 şi care pecetluia victoria Franţei şi a aliaţilor ei asupra Imperiului German, a fost ales de Adolf Hitler ca locaţie pentru semnarea actului de capitulare a regimului de la Paris, în faţa Germaniei Naziste, pe 22 iunie 1940. Imediat după aceea, vagonul a fost dus la Berlin şi distrus.
http://youtu.be/oSwGT_-WrhE
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.