Universitatea Bucureşti cere MEN rediscutarea modificărilor la Legea educaţiei, criticând prevederile legate, între altele, de durata mandatului de rector şi de formula de reorganizare a învăţământului postliceal, dar şi pe cea care "creează premisele eliminării incompatibilităţilor", potrivit mediafax.ro.

Într-un comunicat, Universitatea din Bucureşti (UB) îşi reafirmă misiunea de a contribui la conturarea unor politici publice care să servească creşterii calitative a educaţiei în România şi, în acest sens, îşi exprimă contrarietatea privind faptul că nu a fost consultată nici în privinţa elaborării OUG 49/2014, nici în privinţa redactării comunicatului referitor la această ordonanţă din partea Consiliului Naţional al Rectorilor, organism care se poziţionează în calitatea de "reprezentant al mediului universitar".

"Avem tot dreptul să ne întrebăm dacă cele circa 3.000 de cadre didactice titulare şi asociate din comunitatea academică a Universităţii din Bucureşti sunt considerate un segment irelevant al mediului universitar românesc. Considerăm nedemocratică şi dăunătoare sistemului de învăţământ modificarea masivă şi repetată a Legii Educaţiei Naţionale, lege organică, prin Ordonanţă de Urgenţă, fără o dezbatere publică prealabilă a modificărilor propuse şi fără consultarea prealabilă a instituţiilor marcante de învăţământ, cum este Universitatea din Bucureşti", se arată în comunicat.

Universitatea București consideră că ordonanţa aduce şi o serie de clarificări şi de detalieri binevenite, printre acestea amintind posibilitatea oferită universităţilor de a înfiinţa unităţi de învăţământ preuniversitar proprii, de a acorda ajutoare propriilor angajaţi aflaţi în dificultate, de a creşte cu până la 10 la sută cifrele de şcolarizare stabilite de ARACIS în beneficiul studenţilor internaţionali şi posibilitatea studenţilor de a opta, la înscrierea la un al doilea program de studii în cadrul aceluiaşi ciclu de învăţământ, pentru care dintre cele două - cel efectuat anterior sau cel de al doilea - să plătească şcolarizarea.

"Universitatea din Bucureşti îşi exprimă însă nedumerirea şi îngrijorarea faţă de alte prevederi din actuala OUG, care, în loc să limpezească legislaţia educaţională în vigoare, o fac încă şi mai confuză, lăsând loc unor abuzuri, în niciun caz profitabile pentru buna funcţionare a sistemului sau care par mai degrabă soluţii de expedient, cu miză imediată, pentru probleme grave cu care se confruntă educaţia din România", se arată în comunicat.

Instituţia de învăţământ arată că în OUG 49/2014 se completează art. 207 din Legea Educaţiei astfel încât se creează premisele eliminării incompatibilităţilor dintre funcţiile de conducere în universităţi şi demnităţile publice, deschizând calea cumulării funcţiilor de rector şi senator, deputat, ministru etc., ceea ce ar duce la o şi mai puternică politizare a învăţământului superior românesc, contrară încercărilor de disociere a politicului de academic din legislaţia actuală şi susceptibilă de a compromite valorile fundamentale ale universităţilor - autonomia, libertatea de gândire şi de expresie etc. -, perspectivele de dezvoltare instituţională durabilă şi de profesionalizare a managementului educaţional, iar o altă observaţie se referă la specificaţiile Legii Educaţiei (art. 213) privind durata pentru care o personă poate exercita funcţia de rector în aceeaşi universitate, apreciind că acestea sunt înlocuite cu precizări neclare, interpretabile - nu "mai mult de două mandate succesive, complete" - ce pot fi speculate pentru prelungirea sine die a unui mandat.

"Universitatea din Bucureşti consideră inadecvată contextului actual românesc suspendarea legală a limitărilor temporale pentru exercitarea funcţiei supreme într-o universitate, cu atât mai mult atunci când actuala OUG pare să fie destinată obţinerii acesteia prin mijloace discutabile - suspendarea temporară a mandatului etc", se arată în comunicat.

După părerea instituției, specificările privind statutul legal şi organizarea instituţiilor private de învăţământ superior ridică semne de întrebare referitoare la favorizarea acestora ca entităţi strict comerciale, degrevate de responsabilitatea publică a misiunii asumate.

Conform sursei citate, este neclară şi formula de reorganizare a învăţământului postliceal.

"Se stipulează că se pot înfiinţa şcoli postliceale în colegii din cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate. Universităţile nu mai organizează, după implementarea sistemului Bologna, învăţământ superior de scurtă durată prin colegii. Dacă se intenţionează oferirea acestei oportunităţi (înfiinţarea de şcoli postliceale) pentru universităţi, atunci nu se justifică precizarea existenţei colegiilor. Prevederea e importantă deoarece din anul universitar 2015-2016 universităţile pot solicita finanţare de la buget pentru aceste şcoli postliceale (învăţământ terţiar non-universitar)", se precizează în comunicat.

O altă remarcă se referă la faptul că organizarea programelor de învăţământ postliceal în contexte instituţionale diferite - şcoli postliceale, licee, colegii din universităţi - decredibilizează deopotrivă această formă de instruire cât şi instituţiile care o patronează, instituția nefiind de acord nici cu posibilitatea organizării unei sesiuni speciale de bacalaureat, la latitudinea Ministerului Educaţiei, precizând că o astfel de măsură grevează asupra credibilităţii şi importanţei acestei evaluări naţionale. De asemenea, sursa citată nu consideră oportună organizarea de cursuri de pregătire pentru un examen de certificare cum este bacalaureatul în cadrul unor instituţii al căror obiect de activitate se află în afara ciclului de studii testat.

"Nu există temeiuri didactice pentru a delega astfel de atribuţii universităţilor. Se prevede posibilitatea instituţiilor de învăţământ superior de a înfiinţa, între altele, unităţi de învăţământ preuniversitar. Este prevăzută doar aprobarea Senatului, fără a se menţiona explicit necesitatea parcurgerii etapelor de autorizare provizorie şi acreditare ARACIP. Considerăm inoportună eludarea ARACIP din acest proces", se arată în comunicat.

O altă prevedere contestată este introducerea posibilităţii certificării pentru profesia didactică pe două rute alternative, masteratul didactic de doi ani (care nu este încă reglementat şi nu sunt prevederi cu privire la condiţiile în care se poate organiza şi desfăşura) şi programele (în vigoare) de pregătire psihopedagogică de nivel I şi II realizate prin departamentele de specialitate nu poate reprezenta decât o schemă de tranziţie.

"Aceasta nu este clară în momentul de faţă, de vreme ce masteratul didactic nu este reglementat la nivel naţional, aşa cum ar trebui să fie (planuri cadru de învăţământ, bugetare, condiţii de acreditare etc.). Considerăm inoportună, contrară recomandărilor europene şi în dezavantajul calităţii educaţiei continuarea pregătirii de cadre didactice prin nivel de studii liceale (liceele cu profil pedagogic). Existenţa acestei duble posibilităţi de calificare (prin liceu sau prin studii superioare) creează inechităţi şi discriminări între cadre didactice care predau la acelaşi nivel (învăţământ preşcolar şi primar), dar şi între aceştia şi colegii lor de la gminaziu sau liceu, care sunt eventual calificaţi prin nivel master. A pune semnul egal între studii masterale şi studii liceale este un demers riscant, incorect şi în defavoarea calităţii procesului de învăţământ", se arată în comunicat, mar arătând că nu se specifică nimic cu privire la condiţiile în care absolvenţii cu licenţă în domeniul Ştiinţele educaţiei, programele de studii Pedagogie şi Psihopedagogie specială, pot fi consideraţi certificaţi pentru profesia didactică.

"Considerăm că absolvirea cu diplomă de licenţă le conferă calificarea de nivel I, iar parcurgerea unui program de master în domeniul Ştiinţele educaţiei le poate conferi fără echivoc calificarea psihopedagogică de nivel II", se mai arată în comunicat.

Universitatea bucureşteană atrage atenţia şi asupra modificărilor aduse studiilor doctorale, arătând că o decizie de schimbare a politicilor în domeniu, în sensul deschiderii oportunităţilor pentru studiu în regim cu frecvenţă redusă creşte riscurile unor interpretări mult prea informale date studiilor doctorale şi diminuează componenta de cercetare avansată pe care orice program doctoral trebuie să o presupună.

"O universitate europeană de cercetare avansată trebuie să promoveze, în raport cu standardele specifice, programe doctorale şi chiar postdoctorale de elită care să dea un sens ascendent misiunii instituţionale a acesteia. Universitatea din Bucureşti propune în acest sens analizarea condiţiilor naţionale pentru proiectarea ţi adoptarea unui sistem de doctorat profesional care ar putea să se adapteze mai uşor cerinţelor de formare şi dezvoltare profesională a potenţialilor candidaţi într-un sens mai flexibil ca derulare şi construcţie, cu accent pe dimensiunea reflectorie asupra practicilor profesionale dar cu respectarea aceloraşi standarde înalte de calitate academică", precizează Universitatea București.

Instituţia îşi arată îngrijorarea şi faţă de posibila diminuare a rolului ARACIS în procesul de asigurare externă a calităţii educaţiei universitare în condiţiile în care mecanismele instituţionale orientate către acest scop trebuie să devină, din perspectiva culturii calităţii, mecanisme de transparentizare şi credibilizare a serviciilor oferite de către instituţiile de învăţământ superior.

"Nu în ultimul rând, Universitatea din Bucureşti se disociază ferm de formulările prezente în comunicatul emis de către Consiliul Naţional al Rectorilor care blamează aprioric, în termeni incalificabili, situările critice faţă de OUG 49/2014. Credem că formaţia academică este incompatibilă cu astfel de practici de discreditare a unor puncte de vedere alternative. Atragem totodată atenţia că recentele iniţiative de legiferare în domeniul educaţiei sau care vizează şi instituţiile de învăţământ – amintim în acest context şi Ordinul Ministrului Finanţelor Publice 720/2014 - amputează sever autonomia universitară, principiul fundamental al unei construcţii durabile şi cu perspective de dezvoltare a instituţiilor academice", mai arată instituția.

Universitatea București solicită ministerului "rediscutarea problemelor menţionate şi remedierea carenţelor semnalate în OUG 49/2014".

Consiliul Naţional al Rectorilor din România (CNR) a remis un comunicat în care, "în calitate de reprezentant al mediului universitar şi partener de dialog al Ministerului Educaţiei Naţionale", a apreciat pozitiv aspectele incluse în OUG nr. 49/2014 de modificare a Legii educaţiei, "în mod deosebit cu privire la facilitarea posibilităţilor de dezvoltare a activităţii universităţilor româneşti, de întărire a autonomiei universitare, de flexibilizare a deciziilor, precum şi de consolidare a statutului instituţional al universităţilor româneşti".

"Ne exprimăm îngrijorarea cu privire la o serie de critici neîntemeiate aduse prevederilor OUG nr. 49/2014, aspecte care pot afecta grav prestigiul internaţional al învăţământului superior românesc, cu posibile repercusiuni asupra recunoaşterii diplomelor. Regretăm în egală măsură existenţa acelor mesaje critice care trădează intenţii politicianiste, demonstrând din păcate o lipsă de interes şi de preocupare pentru situaţia învăţământului universitar, prin necunoaşterea sau prin ignorarea problemelor reale cu care se confruntă învăţământul superior", a mai arătat CNR, în acelaşi comunicat.