La Istanbul s-a inaugurat marți după-amiază primul tunel feroviar submarin, care leagă Europa de Asia. Denumit Marmaray, tunelul va face legătura, pe sub strâmtoarea Bosfor, între partea europeană a oraşului Istanbul şi cea asiatică.

Numit "şantierul secolului" de către autorităţile turce, este unul dintre megaproiectele urbane contestate ale premierului islamo-conservator turc Recep Tayyip Erdogan.

Marmaray are o lungime de aproape 14 km și  leagă de acum, în patru minute, cele două continente separate de strâmtoarea Bosfor.

“Marmaray, care a fost un vis timp de 150 de ani, a devenit în cele din urmă realitate”, a declarat premierul Recep Erdogan în cursul unei ceremonii oficiale, în prezenţa unei mulţimi de câteva mii de localnici.

Inaugurarea cu mare fast a proiectului, al cărui cost a fost estimat la 3 miliarde de euro, a avut loc cu prilejul Zilei Naţionale a Turciei, fondată în 1923.

Tunelul Marmaray este proiectul de suflet al premierului Recep Erdogan, încă de pe vremea când era primar al oraşului Istanbul. El a preluat ideea de la un sultan otoman din secolul al XIX-lea.

Duminică, premierul turc a fost cel care a condus primul tren care a trecut prin tunel.

La inaugurare au participat și președintele turc, Abdullah Gul , premierul român, Victor Ponta, dar și cel japonez, precum și președintele Somaliei.

Potrivit Associated Press, tunelul face parte dintr-o serie de proiecte de infrastructură realizate de guvernul condus de Recep Tayyip Erdogan, ce au contribuit la dezvoltarea economiei, dar au provocat şi un val de proteste publice.

Construcţia are o lungime de 13,6 kilometri, dintre care 1,4 kilometri sunt parcurşi pe sub strâmtoarea Bosfor la 55 de metri adâncime. Potrivit oficialilor turci, este cel mai adânc tunel submarin de acest fel construit în lume.

Oficialităţile turce speră ca, prin preluarea zilnică a circa 1,5 milioane de călători, tunelul să decongestioneze parţial traficul din Istanbul, mai ales în zona celor două poduri care traversează Bosforul.

Istanbul este unul dintre cele mai populate oraşe ale lumii, cu aproape 16 milioane de oameni, dintre care două milioane traversează Bosforul în fiecare zi, pe cele două poduri, care existau până acum. Potrivit specialiştilor, pe traseul feroviar care este inaugurat astăzi pot călători 75.000 de persoane în fiecare oră, adică peste un milion şi jumătate de oameni pe zi.

Acordurile de finanţare au fost încheiate în toamna lui 2004, iar tunelul avea ca termen de finalizare o perioadă patru ani, dar a fost întârziat de importante descoperiri arheologice scoase la suprafaţă de săpăturile din timpul lucrărilor, printre care se numără şi un al patrulea port bizantin.

S-au făcut auzite temeri legate de posibila vulnerabilitate a construcţiei în faţa cutremurelor, având în vedere că este vorba de o regiune cu activitate seismică intensă, dar ministrul turc al transporturilor, Binali Yildirim, asigură că tunelul este proiectat să reziste unor seisme de 9 grade.

La finanţarea şi execuţia lucrării o contribuţie importantă a avut-o şi Japonia.

Guvernul Erdogan intenţionează să realizeze şi alte proiecte majore de infrastructură, printre acestea numărându-se un tunel rutier tot pe sub Bosfor, un al treilea pod peste această strâmtoare, cel mai mare aeroport din lume şi un canal paralel cu Bosforul.

Planurile, considerate megalomanice de către opozanii lui Erdogan, au adus numeroase acuzaţii la adresa executivului turc, cărui i se reproşează că întreprinde lucrări ce implică modificări semnificative în oraş fără să se consulte îndeajuns  populaţia.