Tiberiu Nițu, procurorul general al României, a declarat, la finalul ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), că noile coduri, penal și de procedură penală sunt construite după modelul codurilor europene.

„Dacă nouă ne place să mergem la Paris sau la Viena, trebuie să ajungem ca şi justiţia să fie ca la Paris şi ca la Viena". El precizează, deasemenea, că noul cod este „mult mai dur decât vechiul cod, chiar dacă pedepsele sunt mai mici”.
„Nu trebuie să fim închistaţi sau să ne sperie noul”  a spus procurorul şef al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, însă, dacă e să privim spre țările europene și noile legi pe care le adoptăm, este normal să nu vrem „să ne adaptăm” chiar întru totul.
Cele două coduri - penal și cel de procedură penală, care au intrat în vigoare de la 1 februarie au trezit destul de multe suspiciuni, atât în rândul societății civile, cât și cadrul Președinției. Una ditre reglementările criticate este cea legată de interceptările telefonice, care le ia, procurorilor, dreptul de a asculta telefoanele persoanelor bănuite de a fi comis ilegalități, fără ca acestea să fie înștiințate.
Guvernul a aprobat, miercuri, şase acte normative care vor asigura, potrivit Ministerului Justiţiei, resursele umane şi legislative pentru implementarea codurilor. Cu alte cuvinte, câteva sute de posturi de magistrați și grefieri au fost create, special pentru a duce la capăt „schimbarea”.
Pentru implementarea noilor coduri, sunt necesare două demersuri legislative: o ordonanță de urgență și un proiect de lege  "conţinând propuneri formulate de instituţiile anterior menţionate, pentru care Executivul a apreciat că este nevoie de o dezbatere parlamentară de natură a identifica acele soluţii care să înlăture eventuale interpretări diferite" - Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Această modificare se referă la articolul 138 din Codul de procedură penală, în care urmează să fie introdus încă un alineat.