Coltan şi casiterit. Două minerale despre care foarte puţini au auzit. Dar pe care, datorită tehnicii, le ţinem în mână zilnic. Pentru că ambele sunt utilizate în fabricarea componentelor electronice ale telefoanelor celulare. Şi coltanul şi casiteritul sunt extrase din Congo şi se mai numesc "minerale de conflict", pentru că sunt extrase din zone de război. Mai exact, din minele contolate de membri ai FDLR(Forţele Democratice pentru Eliberarea Rwandei), cunoscuţi ca una dintre cele mai sângeroase şi violente grupări combatante africane.

Livrare gratuita in 24 de ore! Orice produs

Mai multe publicaţii occidentale au scris despre modul în care, prin cumpărarea ultimului model de iPhone sau a oricărui alt smartphone, se lumea civilizată finanţează direct aprovizionarea cu arme a acestor luptători de gherilă care au reuşit să instaureze în Congo frica prin acte de barbarism, violând şi ucigând tineri şi copii care, pentru a nu muri de foame, intră în minele controlate de FDLR să extragă preţioasele minerale.

Din minele controlate de rebeli, la Iphone, Nokia si Samsung

De peste 15 ani, toate telefoanele celulare din lume şi toate componentele din care se fac computerele şi accesoriile lor electronice utilizează coltanul şi casiteritul ca materii prime în lanţurile de montaj. Iar multinaţionalele din domeniul electronic, achiziţionând aceste minerale, sunt direct responsabile de finanţarea mafiei africane care aprovizionează luptătorii de gherilă cu armele necesare menţinerii unor state din Africa în slcavie, teroare şi război continuu, scrie site-ul Informarexresistere.

Drumul mineralelor din minele congoleze spre giganţii Nokia, Apple sau Samsung, pe scurt, arată aşa: coltanul şi casiteritul sunt extrase cu ciocanul şi cu mâinile goale, în tot Congo, mai ales în regiunea Kivu. În zonele de extracţie, rebelii ii obligă pe "mineri" să plătească o cotă pentru fiecare kilogram de mineral extras. Nu contează că zilnic mor în aceste mine zeci de oameni, din cauza accidentelor, a lipsei de aer sau chiar împuşcaţi de "justiţiarii" FDLR.

Din mine, după ce au plătit tainul rebelilor, cărăuşii iau în spate saci de 20-30 de kilograme de minerale şi pleacă spre Goma, oraş de graniţă şi punct de recoltare, în care ajung abia după două zile. Unele mine folosesc chiar muncitori copii, pe care adesea nici măcar nu-i plătesc.

Aici sunt descărcate şi înregistrate pentru prima dată oficial coltanul şi casiteritul. Fiind vorba de un
"mineral de conflict", până la Goma nu există niciun document oficial despre provenienţa sa. De aici, cele coltanul şi casiteritul sunt încărcate în avioane mici şi trimise în Rwanda, Uganda, Tanzania, Kenya, Burundi,unde emisarii multinaţionalelor europene, asiatice şi americane le cumpără şi le aduc direct în fabricile de montaj al telefoanelor.

Bani pentru arme

Cumpărarea coltanului nu este ilegală, în pofida îngrijorării unora că o parte din profiturile din acest comerţ în Congo contribuie la finanţarea grupurilor armate. Toţi marii producători de electronice declară că fac toate eforturile să se asigure că toate materialele din componentele lor provin din mine legitime din Congo sau alte ţări producătoare de coltan, ca Brazilia şi Argentina.

O lege din 2010, vehiculata la nivelul SUA, ar putea solicita in curand companiilor sa specifice daca metalele utilizate la productie provin din zone de conflict. Unele grupuri de afaceri, inclusiv Camera de Comert americana, au afirmat ca SEC ar trebui sa revizuiasca legislatia in cauza, deoarece implementarea regulilor ar fi prea scumpa sau complexa.

Unul dintre primii care au tras un semnal de alarmă a fost regizorul danez  Frank Piasecki Poulsen, care, în 2010, a realizat documentarul
“Blood in the Mobile”, chiar în partea de est a Congo, centrul nevralgic al exploatării mineralelor, cu scopul de a aduce la cunoştinţa lumii de unde vin şi cum sunt extrase materiile prime pentru telefoanele mobile, notează site-ul Informarexresistere.



După ce a primit aprobarea rebelilor de a intra în minele morţii, la peste o sută de metri sub pământ, şi a fimat cum sunt exploataţi tinerii racolaţi de FDLR, Paulsen a pus imaginile pe masa mai marilor de la Nokia, una dintre cele mai mari companii din domeniu, vrând să afle un punct de vedere. Fără niciun rezultat, pentru că şefii companiei finlandeze au refuzat să spună măcar un cuvânt.

În ultimii 20 de ani, când Congo s-a confruntat cu două războaie, resursele sale de minerale au început să alimenteze direct conflictele. În perioada de vârf a unui boom în preţul coltanului, în 2001, ONU a estimat că grupurile de rebeli câştigau 20 de milioane de dolari pe lună din exploatarea mineralelor, deşi de atunci încoace preţul pieţei a scăzut.

În prezent, toate aceste grupuri armate îşi câştigă banii fie controlând direct minele, fie impozitând camioanele care le tranzitează teritoriul. Împreună cu ele, chiar armata congoleză controlează unele mine şi directorii lor bagă profiturile în propriul buzunar.