Nu numai prevederile Noului Cod Administrativ, față de care s-a protestat în stradă, ajută UDMR să își îndeplinească, pas cu pas, dezideratul autonomiei entice a maghiarilor din Transilvania. O altă modificare legislativă va contribui decisiv la epurarea etnică a românilor din instituțiile administrației publice în zonele controlate politic și administrativ de UDMR, susține jurnalistul Dan Tănasă.

 

„De mai bine de 17 ani administrația publică locală din zonele controlate politic și administrativ de Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) a fost epurată etnic de români. Această operațiune a avut la baza unele prevederi legale negociate de UDMR cu puterea politică de la București, complet neinteresată de efectele în teritoriu a acestor negocieri.”, scrie jurnalistul pe www.dantanasa.ro. 

 

Principalele două prevederi legale toxice care au accelerat procesul de epurare etnică a românilor din instituțiile publice, în special din județele Covasna și Harghita dar nu numai, au fost următoarele:

 

art. 15 din H.G. nr. 1206/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a dispozițiilor privitoare la dreptul cetățenilor aparținând unei minorități naționale de a folosi limba maternă în administrația publică locală, cuprinse în Legea administrației publice locale nr. 215/2001 care prevede faptul că „În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în cadrul aparatului propriu al consiliilor locale sau județene, în compartimentele care au atribuții privind relații cu publicul vor fi încadrate și persoane care cunosc limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective. Angajarea se face prin concurs organizat în condițiile legii”.

 

art. 108 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici care prevede faptul că „În unitățile administrativ-teritoriale în care persoanele aparținând unei minorități naționale dețin o pondere de peste 20% unii funcționari publici din serviciile care au contacte direct cu cetățenii vor cunoaște și limba minorității naționale respective”.

Aceste două prevederi legale au constituit baza epurării etnice a românilor din instituțiile publice din zonele controlate politic și administrativ de UDMR. Limba maghiară a devenit obligatorie pentru absolut toate posturile din instituțiile publice din zonele controlate de UDMR. De la șofer la director, toată lumea trebuie să cunoască limba maghiară pentru a se putea înscrie la concurs pentru a ocupa un post într-o instituție publică. Așa se face că în prezent există numeroase instituții publice în care nu lucrează niciun român. 

 

Un factor de echilibru în procesul de organizare a concursurilor pentru ocuparea posturilor de funcționari publici au fost în aceste zone prefecții. Potrivit prevederilor art. 58 alin. 9 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici „Responsabilul de procedura poate fi desemnat din cadrul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici sau din cadrul institutiei prefectului, pe baza propunerilor prefectilor”.

„Au fost”, pentru că la propunerea UDMR, coaliția PSD-ALDE, ajutată și de votul PNL și al minorităților, a scos prefecții în afara procedurilor de organizare a concursurilor pentru ocuparea posturilor de funcționari publici, arată Dan Tănasă. 

Mai mult, schimbarea limitelor teritoriale ale județelor, orașelor, comunelor și satelor din România devine imposibilă dacă se schimbă ponderea etnică, potrivit unui articol strecurat de UDMR într-o lege adoptată în sesiunea extraordinară a Parlamentului. Maghiarii încearcă de 13 ani să introducă acest articol în lege, susține jurnalistul.

De altfel, după toate aceste modificări, președintele CJ Harghita, Csaba Borboly, recunoștea că Noul Cod Administrativ este așteptat ca un pas spre autonomia teritorială. Acesta declara, într-o emisiune a postului public de televiziune M1 din Ungaria, la sfârșitul lunii iunie că: ,,Putem să spune că acesta va fi un pas spre realizarea diferitelor forme de autonomie teritorială. (…) Chiar dacă UDMR are o pondere de numai 6% în Legislativul României, această formațiune a obținut multe modificări pozitive în timpul dezbaterii proiectului Codului Administrativ. Acesta este benefic pentru maghiarii din Transilvania, din punctul de vedere al viitorului și organizării minorității maghiare, deoarece principalul pilon al maghiarilor din Transilvania este administrația locală".