„Alcoolismul” sau „dependenţa de alcool” este greu de definit în termeni simpli. Există multe cărţi scrise despre cum să diagnosticăm dacă o persoană a devenit dependentă de alcool sau alte droguri. În principiu, poate fi identificat prin comportamentul de a consuma alcool şi de a avea probleme din această cauză. Aceste probleme vor fi urmate de eforturi eşuate de a controla cantităţile consumate fie prin moderare, fie prin abstinenţă. Pentru alcoolic, eforturile - din ce în ce mai mari - de a înceta consumul de alcool, de a controla cantitatea consumată şi efectele băutului sunt, de obicei, fără succes. Aceste încercări eşuate de control sau de moderare a consumului de alcool sunt caracteristica centrală a alcoolismului sau a dependenţei de alcool.

Este fatal?

Pentru cei mai mulţi dintre alcoolici, rezultatul final al băutului lor este moartea timpurie datorită accidentelor rutiere, afecţiunilor fizice, sinuciderilor sau altor cauze legate de consumul de alcool sau droguri. Se întâmplă deseori ca medicii să trateze problemele fizice cauzate de băut şi să-şi informeze pacientul că va putea muri, dacă va continua să consume alcool. Este posibil ca pacientul să continue acest consum şi, în cele din urmă, să moară datorită complicaţiilor fizice cauzate de alcool.
Acelaşi lucru este valabil pentru omul care e sfătuit să nu conducă în stare de ebrietate. În cazul în care continuă să bea şi să conducă, e posibil să moară nu numai el, ci şi alţi oameni. Asta nu este nici crimă cu premeditare, nici accident. Este rezultatul amăgirii şi a negării bolii fatale pe care noi o numim dependenţă de alcool sau alcoolism.

De ce numai anumiţi oameni devin alcoolici?

În urma cercetărilor numeroase făcute de specialiști, nimeni nu pare să ştie de ce sau nici măcar cum se întâmplă ca unii să aibă această boală numită alcoolism, iar alţii nu. Există câteva teorii despre acest lucru, variind de la modelele sociologice” la cele „medicale. Cea mai acceptată teorie este aceea că anumiţi oameni sunt născuţi cu o predispoziţie genetică la alcoolism. Această teorie implică faptul că, la anumiţi indivizi, există un factor „bio-chimic” sau genetic care determină probabilitatea ca acea persoană să dezvolte o dependenţă faţă de alcool. În această teorie, este acceptat faptul că există factori sociali şi psihologici care, combinaţi cu predispoziţia, cresc sau descresc probabilitatea persoanei de a deveni alcoolică.

Alcoolul este la fel de periculos ca şi alte droguri?

Alcoolul este poate chiar mai periculos decât anumite droguri foarte cunoscute, cum ar fi heroina. În realitate, alcoolul va ucide mult mai mulţi oameni decât o va face vreodată heroina. Deşi alcoolul nu este la fel de adictiv ca şi heroina, el este probabil mult mai periculos datorită atitudinii permisive a societăţii faţă de băut. Problema dependenţei de alcool ar putea chiar să crească pe măsură ce consumul de droguri creşte în societatea noastră.

Din păcate, persoana care devine „alcoolică” nu înţelege, de obicei, problema alcoolismului mai bine decât preotul, medicul, familia, prietenii sau patronii. Mai grav este că în momentul în care oamenii îşi dau seama că au o problemă, se află deja într-un stadiu avansat al adicţiei. Asta va face şi mai grea recuperarea, dacă nu primesc ajutor din exterior, cum ar fi prin grupul de suport Alcoolicii Anonimi sau printr-un program de tratament.