Mai multe asociații, între care și Grupul de Inițiativă a Societății Civile Bârlădene amenință că vor boicota produsele agricole care provin din zone cu potențial poluant, se arată într-o scrisoare deschisă trimisă la redacție.

Membrii acestor organizații fac referire la proiectele de exploatare a aurului prin cianurare și a gazelor de șist prin fracturare hidraulică, operațiuni care vor "afecta pe termen nedeterminat agricultura, resursele de apă și viața comunităților rurale din România, implicit calitatea produselor agricole și alimentare din toate locurile vizate".

Citiți și editorialul lui Radu Iliescu: De ce vrea sistemul gazele de șist

Reprezentanții societății civile spun că "Produsele agricole și alimentare, apa minerală şi berea produse în unitățile aflate în locurile afectate de investițiile nocive menționate mai sus, vor purta astfel stigmatul unor produse cu potenţial pericol pentru sănătatea umană"

Semnatarii comunicatului fac un apel către producătorii din zonele afectate să ia o poziție fermă împotriva proiectelor care pot duce la "dezastre ecologice și umane şi care vor influenţa iremediabil calitatea și puritatea produselor!"

Iată textul scrisorii deschise 

Membrii și simpatizanții asociațiilor semnatare privesc cu profundă îngrijorare evoluția proiectelor de exploatare a aurului prin cianurare și a gazelor de șist prin fracturare hidraulică. Considerăm că astfel de acte criminale la adresa mediului vor afecta pe termen nedeterminat agricultura, resursele de apă și viața comunităților rurale din România, implicit calitatea produselor agricole și alimentare din toate locurile vizate.

În cazul exploatării de la Roșia Montană, dinamitarea a 4 munţi, degajarea în atmosferă a unei mari cantităţi de acid cianhidric de la uzina de procesare a minereului şi lacul de deversare, format în spatele unui baraj de 185 de metri înălţime, ridicat la baza Văii Cornei va pune în pericol întreaga regiune a Munţilor Apuseni. Conform raportului întocmit de Institutul Geologic al României lichidul deversat compus din apă, cianură, metale grele aflate în suspensie şi alte substanţe toxice se va infiltra în pânza freatică şi apele de adâncime datorită permeabilităţii solului pe jumătate din suprafaţa lacului şi mai ales celor datorită 19 falii transversale ce străbat Valea Cornei.

Pe lângă acestea va exista în permanenţă pericolul surpării digului în cazul unei viituri sau alunecări de teren aşa cum s-a întâmplat în 1971 la Certej, în jud. Hunedoara, când au murit 89 de oameni sau în anul 2000 la Baia Mare.

În cazul exploatării gazelor de șist prin metoda ”fracturării hidraulice” se vor pompa sub presiune în pământ pentru fiecare sondă milioane de litri de apă amestecată cu nisip şi sute de substanţe dintre care multe sunt toxice, cancerigene, mutagene și radioactive. Amestecul va ieși la suprafață în proporție de 30-70%, urmând ca restul rămas în pământ să migreze cu timpul spre suprafata, prin crăpăturile verticale apărute în urma fracturării. Acestea vor ajunge în apele de adâncime, apoi în subsol, pânza freatică, sol, ape de suprafaţă şi aer.  Pe lângă faptul că se otrăvesc apele, subsolul și solul, restul lichidului de fracturare, extrem de toxic, ridică mari probleme de transport și depozitare pentru că nu poate fi epurat. Substantele chimice folosite, precum si substantele volatile eliberate in aer, alaturi de gazul metan, imbolnavesc fauna si flora, vacile fiind primele afectate, apoi albinele si oamenii, asa cum a fost documentat in SUA, in zonele exploatate.

Pe lângă acestea, exploziile si fracturarea sub presiune produc cutremure de suprafaţă cu grave consecinţe mai ales în regiunea epicentrului.

Produsele agricole și alimentare, apa minerală şi berea produse în unitățile aflate în locurile afectate de investițiile nocive menționate mai sus, vor purta astfel stigmatul unor produse cu potenţial pericol pentru sănătatea umană.

Pe plan european există o întreagă mișcare de îndreptare a consumatorilor către produse ecologice, realizate în regiuni ce nu sunt afectate de activități cu impact negativ asupra mediului înconjurător, iar în acest context puritatea produselor comercializate de dumneavoastră va fi evident afectată de proximitatea exploatărilor cu potențial de otrăvire. În Germania spre exemplu, producătorii de bere s-au poziționat ferm împotriva exploatării gazelor de șist, conștienți de pericolul otrăvirii apei folosită în procesul de fabricație al băuturii.

În fața acestor pericole ecologice extrem de grave, ce afectează iremediabil mediul înconjurător și implicit calitatea apei, a alimentelor și a băuturilor produse de unitățile dumneavoastră vă îndemnăm să luaţi o poziţie fermă  pentru a nu permite exploatările prin cianurare ori fracturare hidraulică! Contactaţi de urgenţă reprezentanţii autorităţilor locale, ai patronatelor din care faceţi parte, reprezentanţii din Parlamentul României și faceti cunoscută pozitia dumneavoastră pentru interzicerea acestor tehnologii ce duc la dezastre ecologice și umane şi care vor influenţa iremediabil calitatea și puritatea produselor!

În încheiere vă atenționăm că  nu vom fi dispuși să mai cumpărăm produse agricole și alimentare, bere, apă minerală şi alte produse provenite din zonele afectate de activități cu potențial negativ asupra mediului (dacă investițiile poluante menționate se vor realiza)  și nu doar pentru cauza pentru care luptăm aceea de protejare a dreptului constituţional la viaţă și mediu curat ci pentru că sănătatea noastră, a familiilor și apropiaţilor noștri poate fi afectată prin consumul unor produse alimentare impure, provenite din regiuni afectate ecologic de exploatările menţionate.

Cu nădejdea că veți ține seama de argumentele noastre și veți acționa în consecință,

Semnează

1. Grupul de Inițiativă al Societății Civile Bârlădene (GISCB)


2. Asociația ”Basarabii”


3. Alianța pentru Demnitate Națională


4. Asociația ”Cercul Studențesc Floarea de Foc”


5. Asociația pentru Revigorarea Traditiei (ART)


6. Asociația ”Rost”


7. Asociația România Vie


8. Asociația ”România fără ei”