Klaus Johannis renunță la referendum, care oricum a fost o sursă de amuzament formidabil, numai și pentru absurdul presupusei cerințe de genul "Vreți continuarea luptei cu corupția?"

Un președinte care aruncă țara în haos numai din motivul că nu are un partid pe care să se sprijine la viitoarea campanie pentru prezidențiale, ce foloste tactica pârjolirii, știind că "tinerii frumoși și liberi" nu-i pot oferi o bază electorală solidă.

Cu imaginea făcută zob în urma faptului că s-a folosit de un spațiu imobiliar dovedit în justiție din anul 2005 că este luat prin fals și uz de fals (cu toate astea a încasat sute de mii de euro până acum, prelungind procesul prin artificii avocățești), Johannis este și el un prizonier al Sistemului. Care l-a și creat, de altfel.

În Franța, același Sistem corporatocrat nu acceptă ideea că poate fi înfrânt. Pe François Fillon, candidatul cel mai robust, îl atacă folosind tema "corupției", scoțând la lumină probleme cu angajarea soției lui la propriul cabinet de prin anii '90. Cam cum procedează și DNA-ul la noi, care ține dosarele la dospit ca să le folosească atunci când primesc ordinul de a ataca un indezirabil.

Candidată cu șanse majore la președinție, Marine Le Pen, este acuzată la rândul său că a pus pe o rețea de socializare imagini cu execuții ale ISIS, ceea ce i-ar putea aduce o condamnare penală. Până atunci, este executată de Parlamentul European, care-i ridică imunitatea.

Când am văzut cu toții deja sute de execuții ISIS în ultimii ani, care circulă fără opreliște pe toate mediile de socializare, este evident că vor să o împiedice, ca și pe Fillon, să poată candida la președinția Republicii.
În schimb, precum Venus din spuma mării, a fost scos peștișorul Macron, un politician socialist mediocru, fost bancher de investiții, omul de încredere al caracatiței transnaționale.

Spaima Sistemului este ca avalanșa conservatoare din SUA să nu facă praf construcția noului URSS occidental - UE - plămădit pe modelul prefigurat de Hitler cu sprijinul Cartelului petrolului și medicamentelor, din care făcea parte inclusiv colosul IG Farben.

Un imperiu în care Centrul să conducă provinciile prin gaulaiteri.

Dar UE este în derivă completă după Brexit și victoria lui Trump din SUA, care a suflat vânt în pânzele celor care văd destinele țărilor lor în paradigma națională specifică, lumea europeană fiind sătulă de asaltul ideologic al corectitudinii politice susținută de marii filantropi corporatocrați cu miliarde de euro, de dezastrul economic lăsat în urmă de politicile neoliberale, de speculațiile bancare, evaziunea fiscală a corporațiilor ce au pauperizat populația occidentului, volatilizând clasa de mijloc, micile afaceri și locurile de muncă din fabricile ce au fost mutate în Asia.
Potrivit Oxfam, cei mai bogați 8 oameni ai lumii, în frunte cu fondatorul Microsoft, Bill Gates, dețin o avere de 426 de miliarde de dolari, cât dețin cei mai săraci 50% din populația Terrei. Adică 3.6 miliarde de oameni. Acestea sunt datele oficiale. Neoficial, datorită faptului că magnații lumii își ascund bogățiile prin diverse tertipuri (de aceea, de pilda, familia de bancheri Rockefeller nu apare în clasamente) lucrurile stau infinit mai jalnic.

Cum poți controla lumea? Investind în Marea Revoluție.

Viul comunităților și al națiunilor a fost sufocat de ani de zile prin grupusculele revoluționare (ONG-urile "Soros") care au avut proiecte, programe și au făcut lobby la vârful puterii, având de partea lor și presa acaparată de Sistem. Ele impun agenda publică și au capacitatea de a manipula strada în SUA și în Europa, dar am văzut, prin Primăvara Arabă, cum au fost destabilizate statele din Orient și N. Africii.

În România este și mai grav, întrucât ONG-urile Soros au cuplat cu serviciile secrete și procuratura, făcând un pol de putere politică incontrolabil dpdv democratic, ce a fost și este în slujba intereselor corporatocrației bancare și luptă împotriva democrației elective.

Nu este deloc întâmplător că în Piața Victoriei cea mai mare parte dintre manifestanți proveneau din aceste structuri supra-naționale, iar directorul german al Raiffeisen a fost și el prezent, lângă angajați, la proteste.
Cum ne croim, ca stat, viitorul în UE? Nu știm nici până acum, nu există un răspuns serios al experților (dar mai avem experți?) la dinamica incontrolabilă a configurării europene. O Uniune Europeană cu mai multe viteze, în care să fim parte a unei periferii "slabe", este singura varianta "de lucru" la această ora, cu diverse nuanțe.

Desconsiderați de nucleul tare "Germania-Franța", lipsind din grupul țărilor de la Visergrad format din fostele state comuniste, dar care au vechi interese istorice comune - Mitteleuropa - și care s-au opus curajos directivelor Germaniei (multiculturalism) ca și politicii ideologice a vechii administrații Obama, România este pe nicăieri, lipsa de clarviziune și obediența totală față de Bruxelles și față de Washingtonul administrației Obama au sugrumat orice proiect independent, care să țină cont de circumstanțele geopolitice. "Experții" noștri, ca și presa Sistemului, încă se lupta cu "populiștii" și "iliberalii" Trump, Fillon, Le Pen, Orban, Kaczynski, Duda, Erdogan sau Putin.

Singura politică externă a României este NEGAREA REALITĂȚII și susținerea politicilor corporatocrației.
Interesul național este demonizat și proiectat ca aparținând zonei "știrbe" a societății. "Elitele" sunt aceleași care stăteau la masă cu stalinistul Silviu Brucan și luau notițe, în sediul GDS de pe Calea Victoriei, iar cei mai tineri, care au fost crescuți în pepinierele lor, nu diferă cu nimic de mentori.

România este în acest moment un stat muribund, cu o demografie în colaps și cu aproape toate resursele de inițiativă blocate.