Vineri, 30 mai 2014, în Sala „I.C. Brătianu” a Palatului Parlamentului din București, a avut loc lansarea volumului, „Grigore T. Popa, Jurnalul unui savant român în America”.
Editura Filos, la inițiativa și sub coordonarea dr. Richard Constantinescu, a lansat Seria de autor „Grigore T. Popa”, prin care se dorește restituirea scrierilor marelui anatomist și om de spririt român, Grigore T. Popa.
„Dacă, în perioada 1948-1989 Grigore T. Popa a fost supus unei uitări instituționalizate și exista o anume presiune asupra interpretării și construcției imaginii sau activității sale, anii de după 1990 au reușit să-i resusciteze portretul și o parte a scrierilor, dar demersul a fost insular, nereușind să-i contureze opera și să dea imaginea adevarată a savantului, scriitorului și omului deplin care a fost”, scrie Richard Constantinescu în postfața cărții.
„Grigore T. Popa a fost un om-punte; om-interfață – între cultura medicală și cultura umanistă. A realizat poteci între oameni”.
Grigore T. Popa – Viața și…călătoria
Grigore T. Popa s-a născut în 1892, în Șurănesti, jud. Vaslui și a murit în 1948 în București, însă este impropriu spus „murit”, în contextul în care profesorul Popa, deși om de știință, era, din câte aflăm de la dr. Richard Constantinescu, o persoană profund spirituală, și de aceea, după cum spunea editorul cărții, în debutul prezentării, Grigore T. Popa a plecat într-o călătorie, deopotrivă cu sufletul, dar și cu opera.
„Cei a căror viață nu este centrată spiritual și care nu-și adaugă vieții profesionale componenta morală, nu pleacă în călătorie, ci spre o fundătură”, afirma dr. Constantinescu.
Prof. Grigore T. Popa a fost medic, profesor de anatomie și decan al Facultăților de Medicină din Iași și București, prorector al Universității Mihăilene din Iași, prim-epitrop al Epitropiei Spitalului „Sf. Spiridon” Iași, președinte al Societății de Medici și Naturaliști din Iași; antreprenor social, orator; publicist, eseist, prozator, traducător; director al revistei Însemnări ieșene; membru corespondent al Academiei Române, membru titular al Academiei de Medicină.
Cea mai importantă realizare a sa, în plan științific, a fost descoperirea și descrierea sistemului port hipotalamo-hipofizar, împreună cu cercetătoarea australiană Una Lucy Fielding, în 1930.
De asemenea, Grigore T. Popa, „un intelectual angajat în cetate” a fost, pentru un sfert de oră, ministrul învățământului, într-un guvern care a fost imediat demis.
Dr. Richard Constantinescu îl descrie ca pe un „savant mărturisitor ce aparține galeriei modelelor etice pe care le-a plămădit neamul românesc”. Vorbea și scria despre Hristos și morala creștină. După conferința susținută în anul 1947 la Ateneul Român, „Morala creștină și timpurile actuale. Mai este posibilă astăzi credința în Iisus Hristos”, mulți universitari au făcut un pas în spate, când au văzut curajul și forța cu care profesorul Popa a acuzat pe comuniști de distrugerea națiunii.
Grigore T. Popa a murit în condiții suspecte. A stat în ascunzători și ajunsese să fie hrănit cu pâine și apă. Dr. Constantinescu a preferat, în cadrul lansării cărții, să nu intre în mai multe detalii, însă reiese clar, din scurta sa referire asupra sfârșitului marelui savant, că acesta a fost o victimă a regimului comunist. Destituit din postul de profesor, suprimat din Academie și considerat „element dușmănos”, Grigore T. Popa a murit într-un mod tragic, ca victimă a sistemului comunist, împotriva căruia a luptat și pe ai cărui reprezentanți i-a considerat „bestii distrugătoare de civilizație și de cultură”.
"Grigore T. Popa, Jurnalul unui savant român în America"
Din prefața cărții aflăm că „Jurnalul unui savant român în America” este alcătuit dintr-un corpus de texte variat și însemnări ale, pe atunci, tânărului anatomist Grigore T. Popa, bursier Rockefeller în Statele Unite ale Americii, din anii 1925-1926, articole, note, comentarii, din diverse perioade, o conferință radio transcrisă și câteva scrisori.
„Grigore T. Popa era, după cum știm, și scriitor, cartea de față, dând mărturie despre calitatea scriiturii sale. Chiar dacă textul este unul ce tratează în mod serios realitățile americane, foarte multe din paginile acestui jurnal sunt pline de umor”, dezvăluie dr. Constantinescu.
De asemenea, observațiile prof. Grigore T. Popa, din perioada petrecută în Statele Unite ale Americii, și ce a scris ulterior despre această țară, au fost adunate în acest volum, care este una din primele relatări ale unui intelectual român, de la început de secol XX, despre spațiul cultural și învățământul de peste Atlantic. Prof. Popa considera că universitatea este reprezentată de oameni și nu de zidurile acesteia; era foarte atașat de studenți, și multe din însemnările din această carte fac referire la educație și li se adresează tinerilor.
În cartea „Grigore T. Popa, Jurnalul unui savant român în America” (Ed. Filos, București, 2014) este publicată corespondența inedită a profesorului cu medicul și scriitorul Vintilă Ciocalteu, o altă victimă a regimului comunist și câteva scrisori expediate de către George Emil Palade, din America, profesorului Grigore T. Popa, mentorul său, și care, grație recomandărilor sale către universitarii americani, și a încurajărilor de a rămâne în spațiul american, a fost posibilă distingerea, în 1974, lui George Emil Palade cu Premiul Nobel pentru Fizilogie și Medicină. Astfel, dr. Constantinescu, citându-l pe Daniel Mazilu, recenzent al volumului, spunea că Grigore T. Popa este „nașul singurului premiu Nobel obținut de un român”.
„Din tot ce înfăptuim noi atât are valoare: cât se leagă, în vreun fel oarecare, de ceea ce este universal, de ceea ce este etern. Restul este zgura unui material consumat.” – Grigore T. Popa
Dr. Richard Constantinescu, inițiator al seriei de autor „Grigore T. Popa” și curator al expoziției, cu același nume
Alături de volumul lansat, a fost vernisată și expoziția documentară „Grigore T. Popa”, prezentată în cadrul Congresului U.M.F. Bucuresti, de dr. Richard Constantinescu (foto dreapta), curator al expoziției. Domnia sa este medic, doctor în medicină cu teza „Grigore T. Popa – medic scriitor și publicist”; trainer autorizat Comunicare în sănătate, publicist, speaker. A inițiat, pentru prima dată într-o universitate de medicină din România, cursurile universitare „Comunicare medicală”, „Medicină și religie”, „Branding, social media și design în sănătate” la U.M.F. “Gr. T. Popa” Iași.
Dr. Richard Constantinescu a publicat volumele Eminescu la Însemnări ieșene (Ed. „Gr. T. Popa”, Iași, 2006), Ion Petrovici, Prejudecată și adevăr (Casa Editorială Demiurg, Iași, 2008), Sensul durerii, (Ed. „Gr. T. Popa”, Iași, 2008), Medici ieșeni în documente. Grigore T. Popa. vol. I (Ed. „Gr. T. Popa”, Iași, 2009), Grigore T. Popa, Spectatorii istoriei (Ed. „Gr. T. Popa”, Iași, 2009), Durerea în lumina Ortodoxiei (Ed. Sf. Mina, Iași, 2010). Studii și texte, semnate de dr. Richard Constantinescu, se pot găsi pe site-ul său, richardconstantinescu.com.
Evenimentul s-a desfășurat în cadrul Congresului Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București la Palatul Parlamentului din București. Despre dr. Constantinescu a vorbit, în deschiderea prezentării sale, prof. univ. dr. Octavian Buda, șeful disciplinei de Istoria Medicinei, U.M.F. București.
[gallery link="file" columns="9" ids="39990,39991,39992,39993,39994,39995,39996,39997,39998,39999,40000,40001,40002,40003,40004,40005,40006,40007"]
Editura Filos, la inițiativa și sub coordonarea dr. Richard Constantinescu, a lansat Seria de autor „Grigore T. Popa”, prin care se dorește restituirea scrierilor marelui anatomist și om de spririt român, Grigore T. Popa.
„Dacă, în perioada 1948-1989 Grigore T. Popa a fost supus unei uitări instituționalizate și exista o anume presiune asupra interpretării și construcției imaginii sau activității sale, anii de după 1990 au reușit să-i resusciteze portretul și o parte a scrierilor, dar demersul a fost insular, nereușind să-i contureze opera și să dea imaginea adevarată a savantului, scriitorului și omului deplin care a fost”, scrie Richard Constantinescu în postfața cărții.
„Grigore T. Popa a fost un om-punte; om-interfață – între cultura medicală și cultura umanistă. A realizat poteci între oameni”.
Grigore T. Popa – Viața și…călătoria
Grigore T. Popa s-a născut în 1892, în Șurănesti, jud. Vaslui și a murit în 1948 în București, însă este impropriu spus „murit”, în contextul în care profesorul Popa, deși om de știință, era, din câte aflăm de la dr. Richard Constantinescu, o persoană profund spirituală, și de aceea, după cum spunea editorul cărții, în debutul prezentării, Grigore T. Popa a plecat într-o călătorie, deopotrivă cu sufletul, dar și cu opera.
„Cei a căror viață nu este centrată spiritual și care nu-și adaugă vieții profesionale componenta morală, nu pleacă în călătorie, ci spre o fundătură”, afirma dr. Constantinescu.
Prof. Grigore T. Popa a fost medic, profesor de anatomie și decan al Facultăților de Medicină din Iași și București, prorector al Universității Mihăilene din Iași, prim-epitrop al Epitropiei Spitalului „Sf. Spiridon” Iași, președinte al Societății de Medici și Naturaliști din Iași; antreprenor social, orator; publicist, eseist, prozator, traducător; director al revistei Însemnări ieșene; membru corespondent al Academiei Române, membru titular al Academiei de Medicină.
Cea mai importantă realizare a sa, în plan științific, a fost descoperirea și descrierea sistemului port hipotalamo-hipofizar, împreună cu cercetătoarea australiană Una Lucy Fielding, în 1930.
De asemenea, Grigore T. Popa, „un intelectual angajat în cetate” a fost, pentru un sfert de oră, ministrul învățământului, într-un guvern care a fost imediat demis.
Dr. Richard Constantinescu îl descrie ca pe un „savant mărturisitor ce aparține galeriei modelelor etice pe care le-a plămădit neamul românesc”. Vorbea și scria despre Hristos și morala creștină. După conferința susținută în anul 1947 la Ateneul Român, „Morala creștină și timpurile actuale. Mai este posibilă astăzi credința în Iisus Hristos”, mulți universitari au făcut un pas în spate, când au văzut curajul și forța cu care profesorul Popa a acuzat pe comuniști de distrugerea națiunii.
Grigore T. Popa a murit în condiții suspecte. A stat în ascunzători și ajunsese să fie hrănit cu pâine și apă. Dr. Constantinescu a preferat, în cadrul lansării cărții, să nu intre în mai multe detalii, însă reiese clar, din scurta sa referire asupra sfârșitului marelui savant, că acesta a fost o victimă a regimului comunist. Destituit din postul de profesor, suprimat din Academie și considerat „element dușmănos”, Grigore T. Popa a murit într-un mod tragic, ca victimă a sistemului comunist, împotriva căruia a luptat și pe ai cărui reprezentanți i-a considerat „bestii distrugătoare de civilizație și de cultură”.
"Grigore T. Popa, Jurnalul unui savant român în America"
Din prefața cărții aflăm că „Jurnalul unui savant român în America” este alcătuit dintr-un corpus de texte variat și însemnări ale, pe atunci, tânărului anatomist Grigore T. Popa, bursier Rockefeller în Statele Unite ale Americii, din anii 1925-1926, articole, note, comentarii, din diverse perioade, o conferință radio transcrisă și câteva scrisori.
„Grigore T. Popa era, după cum știm, și scriitor, cartea de față, dând mărturie despre calitatea scriiturii sale. Chiar dacă textul este unul ce tratează în mod serios realitățile americane, foarte multe din paginile acestui jurnal sunt pline de umor”, dezvăluie dr. Constantinescu.
De asemenea, observațiile prof. Grigore T. Popa, din perioada petrecută în Statele Unite ale Americii, și ce a scris ulterior despre această țară, au fost adunate în acest volum, care este una din primele relatări ale unui intelectual român, de la început de secol XX, despre spațiul cultural și învățământul de peste Atlantic. Prof. Popa considera că universitatea este reprezentată de oameni și nu de zidurile acesteia; era foarte atașat de studenți, și multe din însemnările din această carte fac referire la educație și li se adresează tinerilor.
În cartea „Grigore T. Popa, Jurnalul unui savant român în America” (Ed. Filos, București, 2014) este publicată corespondența inedită a profesorului cu medicul și scriitorul Vintilă Ciocalteu, o altă victimă a regimului comunist și câteva scrisori expediate de către George Emil Palade, din America, profesorului Grigore T. Popa, mentorul său, și care, grație recomandărilor sale către universitarii americani, și a încurajărilor de a rămâne în spațiul american, a fost posibilă distingerea, în 1974, lui George Emil Palade cu Premiul Nobel pentru Fizilogie și Medicină. Astfel, dr. Constantinescu, citându-l pe Daniel Mazilu, recenzent al volumului, spunea că Grigore T. Popa este „nașul singurului premiu Nobel obținut de un român”.
„Din tot ce înfăptuim noi atât are valoare: cât se leagă, în vreun fel oarecare, de ceea ce este universal, de ceea ce este etern. Restul este zgura unui material consumat.” – Grigore T. Popa
Dr. Richard Constantinescu, inițiator al seriei de autor „Grigore T. Popa” și curator al expoziției, cu același nume
Alături de volumul lansat, a fost vernisată și expoziția documentară „Grigore T. Popa”, prezentată în cadrul Congresului U.M.F. Bucuresti, de dr. Richard Constantinescu (foto dreapta), curator al expoziției. Domnia sa este medic, doctor în medicină cu teza „Grigore T. Popa – medic scriitor și publicist”; trainer autorizat Comunicare în sănătate, publicist, speaker. A inițiat, pentru prima dată într-o universitate de medicină din România, cursurile universitare „Comunicare medicală”, „Medicină și religie”, „Branding, social media și design în sănătate” la U.M.F. “Gr. T. Popa” Iași.
Dr. Richard Constantinescu a publicat volumele Eminescu la Însemnări ieșene (Ed. „Gr. T. Popa”, Iași, 2006), Ion Petrovici, Prejudecată și adevăr (Casa Editorială Demiurg, Iași, 2008), Sensul durerii, (Ed. „Gr. T. Popa”, Iași, 2008), Medici ieșeni în documente. Grigore T. Popa. vol. I (Ed. „Gr. T. Popa”, Iași, 2009), Grigore T. Popa, Spectatorii istoriei (Ed. „Gr. T. Popa”, Iași, 2009), Durerea în lumina Ortodoxiei (Ed. Sf. Mina, Iași, 2010). Studii și texte, semnate de dr. Richard Constantinescu, se pot găsi pe site-ul său, richardconstantinescu.com.
Evenimentul s-a desfășurat în cadrul Congresului Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București la Palatul Parlamentului din București. Despre dr. Constantinescu a vorbit, în deschiderea prezentării sale, prof. univ. dr. Octavian Buda, șeful disciplinei de Istoria Medicinei, U.M.F. București.
[gallery link="file" columns="9" ids="39990,39991,39992,39993,39994,39995,39996,39997,39998,39999,40000,40001,40002,40003,40004,40005,40006,40007"]
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.