
Conform unui sondaj realizat de GfK, românii anticipează o uşoară creştere a salariilor şi a tarifelor, cu influenţă favorabilă asupra dorinţei de cumpărare, iar campania electorală îi face mai optimişti şi cu privire la performanţa economică, în contrast cu aşteptările celorlalţi europeni, informează mediafax.ro.
Librarie Online. Zilnic ultimele carti noi, promotii si reduceri. Carti pentru fiecare cu livrare din stoc.
"În 2013, economia românească a înregistrat o creştere de 3,5 procente. Este puţin probabil ca această rată de creştere să continue în 2014. Ca de fiecare dată în perioada campaniilor electorale, consumatorii devin tot mai optimişti, fiind de părere că în următoarele câteva luni vor beneficia de performanţa economică în creştere. La -3,7 puncte, aşteptările privind starea economiei continuă să fie negative, înregistrând însă o creştere constantă pe parcursul acestui an", arată rezultatele studiului GfK Climatul de Consum Europa.
Aşteptările românilor privind veniturile au crescut deja cu mult peste media pe termen lung de zero, situându-se la 5,3 puncte, iar în iunie indicatorul a atins o valoare maximă de 6,5 puncte, cea mai ridicată valoare înregistrată din noiembrie 2008.
"Aceste evoluţii pozitive au favorizat şi dorinţa de cumpărare. Indicatorul se situa la -6,9 puncte în septembrie, ceea ce marchează o creştere de 7 puncte pe parcursul trimestrului al treilea. Indicatorul a crescut cu circa 14 puncte faţă de valoarea de anul trecut", precizează sursa citată.
Consumatorii europeni nu sunt la fel de optimişti ca în iunie în ceea ce priveşte viitorul, aşteptările privind starea economiei au scăzut în ultimele trei luni în aproape toate ţările în care este derulat studiul, cu scăderi substanţiale în unele zone, iar tendinţa ascendentă prezentată de aşteptările privind veniturile şi dorinţa de cumpărare pare să fi dispărut şi ea în multe ţări.
Indicele climatului de consum GfK pentru UE (28 ţări) se situează în prezent la 4,2 puncte, comparativ cu 9,1 puncte în trimestrul anterior.
"Dezvoltarea economică în majoritatea ţărilor Uniunii Europene (UE) a fost semnificativ mai mică decât cea anticipată în primăvară de organismele economice şi de guverne. În unele ţări, performanţa economică a început de fapt să scadă din nou. Acest lucru se datorează unor motive foarte diferite. Germania nu mai este forţa motrice a creşterii economice în Europa, economia acesteia scăzând de fapt uşor, cu 0,2 procente în trimestrul al doilea. Potrivit experţilor, creşterea va reveni în trimestrul al treilea, rămânând însă relativ slabă. Deşi consumatorii germani continuă să facă cumpărături cu plăcere, sectorul orientat către export al economiei a fost afectat de cererea externă slabă", explică autorii sondajului.
"Un alt aspect demn de avut în vedere sunt conflictele semnificative care au dominat recent scena internaţională. Acestea includ tensiunile şi sancţiunile economice dintre Rusia şi UE, războiul din Orientul Mijlociu, ameninţarea prezentată de Statul Islamic (SI) şi tranziţia politică din Turcia. Toate aceste evenimente contribuie la creşterea stării de nesiguranţă în rândul consumatorilor. Firmele şi băncile s-au abţinut deci de la a face investiţii şi a acorda împrumuturi. La rândul lui, acest lucru a avut un impact direct asupra performanţei economice a diferitelor ţări", se menţionează în studiu.
Librarie Online. Zilnic ultimele carti noi, promotii si reduceri. Carti pentru fiecare cu livrare din stoc.
"În 2013, economia românească a înregistrat o creştere de 3,5 procente. Este puţin probabil ca această rată de creştere să continue în 2014. Ca de fiecare dată în perioada campaniilor electorale, consumatorii devin tot mai optimişti, fiind de părere că în următoarele câteva luni vor beneficia de performanţa economică în creştere. La -3,7 puncte, aşteptările privind starea economiei continuă să fie negative, înregistrând însă o creştere constantă pe parcursul acestui an", arată rezultatele studiului GfK Climatul de Consum Europa.
Aşteptările românilor privind veniturile au crescut deja cu mult peste media pe termen lung de zero, situându-se la 5,3 puncte, iar în iunie indicatorul a atins o valoare maximă de 6,5 puncte, cea mai ridicată valoare înregistrată din noiembrie 2008.
"Aceste evoluţii pozitive au favorizat şi dorinţa de cumpărare. Indicatorul se situa la -6,9 puncte în septembrie, ceea ce marchează o creştere de 7 puncte pe parcursul trimestrului al treilea. Indicatorul a crescut cu circa 14 puncte faţă de valoarea de anul trecut", precizează sursa citată.
Consumatorii europeni nu sunt la fel de optimişti ca în iunie în ceea ce priveşte viitorul, aşteptările privind starea economiei au scăzut în ultimele trei luni în aproape toate ţările în care este derulat studiul, cu scăderi substanţiale în unele zone, iar tendinţa ascendentă prezentată de aşteptările privind veniturile şi dorinţa de cumpărare pare să fi dispărut şi ea în multe ţări.
Indicele climatului de consum GfK pentru UE (28 ţări) se situează în prezent la 4,2 puncte, comparativ cu 9,1 puncte în trimestrul anterior.
"Dezvoltarea economică în majoritatea ţărilor Uniunii Europene (UE) a fost semnificativ mai mică decât cea anticipată în primăvară de organismele economice şi de guverne. În unele ţări, performanţa economică a început de fapt să scadă din nou. Acest lucru se datorează unor motive foarte diferite. Germania nu mai este forţa motrice a creşterii economice în Europa, economia acesteia scăzând de fapt uşor, cu 0,2 procente în trimestrul al doilea. Potrivit experţilor, creşterea va reveni în trimestrul al treilea, rămânând însă relativ slabă. Deşi consumatorii germani continuă să facă cumpărături cu plăcere, sectorul orientat către export al economiei a fost afectat de cererea externă slabă", explică autorii sondajului.
"Un alt aspect demn de avut în vedere sunt conflictele semnificative care au dominat recent scena internaţională. Acestea includ tensiunile şi sancţiunile economice dintre Rusia şi UE, războiul din Orientul Mijlociu, ameninţarea prezentată de Statul Islamic (SI) şi tranziţia politică din Turcia. Toate aceste evenimente contribuie la creşterea stării de nesiguranţă în rândul consumatorilor. Firmele şi băncile s-au abţinut deci de la a face investiţii şi a acorda împrumuturi. La rândul lui, acest lucru a avut un impact direct asupra performanţei economice a diferitelor ţări", se menţionează în studiu.
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.