Revista 22, editată de Grupul de Dialog Social, a publicat articolul "Adevăr istoric contra mitologie naţională", aparţinând lui Dini G.Jónas. Autorul se foloseşte de cartea lui Lucian Boia, "Primul război mondial. Controverse, paradoxuri, reinterpretări"(despre această carte puteţi citi AICI) pentru a face câteva afirmaţii revizioniste.
Autorul ce pare de origine maghiară scrie că unirea de la 1918 nu ar fi fost dorit de către întregul "popor ardelean", contrariul fiind un "mit".
CITEŞTE ŞI Case obţinute prin ŞANTAJ pentru „intelectualii” de la Revista 22! Cine s-a autodenunţat
Jónas îl citează pe "reputatul istoric român, domnul profesor Lucian Boia", care arată cu "obiectivitate şi moderaţie" cum doar un grup de intelectuali români au decis unirea, "fără să ţină seama de celelalte naţionalităţi ardelene".
Deşi nu ştie cu siguranţă, autorul crede că "probabil influenţaţi de cultura maghiară, care înregistrase în ultimii ani progrese repezi printre ei, ar fi preferat să rămână în graniţele Ungariei".
Citând "obiectivul recensământ maghiar din 1910", intelectualii care doreau unirea nu reprezentau decât "o treime din populaţia oraşelor. Ceilalţi români, care trăiau la ţară, nici nu se gândeau la unire".
Autorul continuă, citându-l pe "domnul profesor Lucian Boia", arătând cum "catastrofala armată română a intrat repede (probabil în câteva zile) în derută". În contrast evident "cu puternica armată austro-ungară, în care multiplele nationalităţi au arătat atâta entuziasm".
Cireaşa de pe tort sau bomboana de pe colivă este reprezentată de afirmaţia, fără echivoc, cum că Tratatul de la Trianon este "injust" şi "a răpit Ungariei şirul de trei oraşe din apropiere de frontieră, ca, de exemplu, cel denumit de localnici Sătmar, în maghiară Szatmar (nu denumirea oficială românească actuală de Satu Mare".
Articolul se încheie cu îndemnul: "Lucrarea domnului Boia ar trebui cât mai repede tradusă în limbile de circulaţie internaţională, ca şi în maghiară".
Grupul de Dialog Social este un ONG înfiinţat chiar în ultima zi din 1989, mai exact pe 31 decembrie. În 1990, George Soroş vizita sediul GDS, unde se întreţinea cordial cu Silviu Brucan, unul din autorii care au semnat, de la început, în Revista 22.
Printre actualii membri ai Grupului se numără: Andrei Oişteanu, Andrea Pora, Teodor Baconschi, Adrian Cioflâncă, Adrian Cioroianu, Doina Cornea, Rodica Culcer, Smaranda Enache, Armand Goşu, Sorin Ioniţă, Gabriel Liiceanu, Alexandru Lăzescu, Horia Roman Patapievi, Ioan Stanomir, Alin Teodorescu, Vladimir Tismăneanu sau Laura Ştefan.
Autorul ce pare de origine maghiară scrie că unirea de la 1918 nu ar fi fost dorit de către întregul "popor ardelean", contrariul fiind un "mit".
CITEŞTE ŞI Case obţinute prin ŞANTAJ pentru „intelectualii” de la Revista 22! Cine s-a autodenunţat
Jónas îl citează pe "reputatul istoric român, domnul profesor Lucian Boia", care arată cu "obiectivitate şi moderaţie" cum doar un grup de intelectuali români au decis unirea, "fără să ţină seama de celelalte naţionalităţi ardelene".
Deşi nu ştie cu siguranţă, autorul crede că "probabil influenţaţi de cultura maghiară, care înregistrase în ultimii ani progrese repezi printre ei, ar fi preferat să rămână în graniţele Ungariei".
Citând "obiectivul recensământ maghiar din 1910", intelectualii care doreau unirea nu reprezentau decât "o treime din populaţia oraşelor. Ceilalţi români, care trăiau la ţară, nici nu se gândeau la unire".
Autorul continuă, citându-l pe "domnul profesor Lucian Boia", arătând cum "catastrofala armată română a intrat repede (probabil în câteva zile) în derută". În contrast evident "cu puternica armată austro-ungară, în care multiplele nationalităţi au arătat atâta entuziasm".
Cireaşa de pe tort sau bomboana de pe colivă este reprezentată de afirmaţia, fără echivoc, cum că Tratatul de la Trianon este "injust" şi "a răpit Ungariei şirul de trei oraşe din apropiere de frontieră, ca, de exemplu, cel denumit de localnici Sătmar, în maghiară Szatmar (nu denumirea oficială românească actuală de Satu Mare".
Articolul se încheie cu îndemnul: "Lucrarea domnului Boia ar trebui cât mai repede tradusă în limbile de circulaţie internaţională, ca şi în maghiară".
Grupul de Dialog Social este un ONG înfiinţat chiar în ultima zi din 1989, mai exact pe 31 decembrie. În 1990, George Soroş vizita sediul GDS, unde se întreţinea cordial cu Silviu Brucan, unul din autorii care au semnat, de la început, în Revista 22.
Printre actualii membri ai Grupului se numără: Andrei Oişteanu, Andrea Pora, Teodor Baconschi, Adrian Cioflâncă, Adrian Cioroianu, Doina Cornea, Rodica Culcer, Smaranda Enache, Armand Goşu, Sorin Ioniţă, Gabriel Liiceanu, Alexandru Lăzescu, Horia Roman Patapievi, Ioan Stanomir, Alin Teodorescu, Vladimir Tismăneanu sau Laura Ştefan.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Sunt ultimile zvârcoliri ale unei fiare bolnave, contraatacă, fiindcă sunt izolaţi şi încercuiţi. Vor mai avea, posibil, câteva tentative de recredibilizare, dar li s-a dus vlaga. Timp să-şi ridice altă garnită de "elite" nu mai au, oricum n-ar mai conta fiindcă oamenii au fost preveniţi. Strategiile şi le-au epuizat.
Decredibilizare totală, să nu scape niciunul!
CU DUMNEZEU ÎNAINTE!