Duminică, mai mult de 20 de persoane, angajaţi ai Muzeului Literaturii, scriitori şi alţi artişti, s-au adunat în faţa instituţiei pentru a atrage atenţia asupra faptului că sediul acesteia, care a fost retrocedat, urmează să fie evacuat pe 15 iunie, fără a exista un alt spaţiu pentru găzduirea muzeului, informează mediafax.ro.
Participanţii la protest s-au aşezat pe treptele Muzeului Naţional al Literaturii Române (MNLR) din Bucureşti şi au purtat discuţii privind situaţia instituţiei, precum şi în privința insuficienţei alocărilor bugetare pentru domeniul cultural, declarând că vor pur şi simplu să atragă atenţia asupra pericolului în care se află în prezent MNLR.
În timpul evenimentului a fost desfăşurat un banner, pe care era scris "Sindicatul Muzeului Naţional al Literaturii Române", oamenii adunându-se în faţa MNLR duminică, începând cu ora 16:00, evenimentul fiind promovat iniţial pe reţeaua de socializare Facebook, sub deviza "Nu aruncaţi literatura în stradă”.
"Muzeul Literaturii Române din Bucureşti este în pericol iminent de a fi evacuat forţat, împreună cu întreaga sa arhivă de peste 300.000 de manuscrise, obiecte de patrimoniu şi cărţi vechi (unele mai vechi de 500 de ani), evaluate la peste 1 miliard de euro, dar a căror valoare istorică şi culturală este inestimabilă. Printre ele, manuscrise de Marcel Proust, Thomas Mann, Paul Valéry, Giovanni Papini, Giuseppe Ungaretti şi, desigur, Mihai Eminescu, în numele căruia a fost creat acest muzeu", se spunea în anunţul postat pe Facebook.
Potrivit aceluiaşi anunţ, "în mod ironic, evacuarea forţată se va face pe 15 iunie, ziua morţii lui Mihai Eminescu, la solicitarea proprietarilor clădirii, care nu au mai văzut un ban de la Primăria Capitalei de 12 ani, de când aceasta a fost retrocedată".
Alte două proteste similare s-au desfăşurat miercurea trecută în faţa MNLR şi în faţa Primăriei Capitalei, când aproximativ 50 de persoane, majoritatea angajaţi ai Muzeului Literaturii, au participat, în faţa sediului MNLR, la un protest faţă de evacuarea instituţiei din sediul de pe Bulevardul Dacia, directorul acesteia, Ioan Cristescu, declarând la momentul respectiv că a fost deja întreruptă alimentarea cu apă şi că nu mai poate chema oamenii la serviciu. Protestul respectiv nu a fost autorizat.
Întrebat atunci dacă a participat la discuţiile reprezentanţilor municipalităţii cu proprietarul clădirii în care funcţionează muzeul, directorul MNLR, Ioan Cristescu, a răspuns afirmativ, adăugând că proprietarul "nu are de gând să vândă". "Vor, cel mult, să ne lase aici câteva luni. Condiţia ar fi ca primăria să plătească un milion de euro din urmă, pe ultimii trei ani", a spus Cristescu, precizând că această sumă nu ar reprezenta o datorie.
Directorul MNRL a mai spus că termenul stabilit pentru evacuare este 15 iunie, dar în opinia lui, acest termen va fi însă mult mai scurt. "Astăzi (miercuri - n.r.) s-a tăiat apa şi nu pot, de mâine, să mai consider muzeul deschis. Nu pot să aduc oameni la serviciu fără apă", a explicat Ioan Cristescu, adăugând că, ulterior, se va ajunge, "probabil, la o formulă de pus sigiliu pe clădire". "Pentru că nu poţi să permiţi cuiva, indiferent că e proprietar... Chiar dacă mă aleg cu dosar penal pentru violarea proprietăţii, mai importantă este apărarea patrimoniului", a adăugat Cristescu, precizând şi că a discutat cu reprezentanţii Primăriei Capitalei despre viitorul sediu al muzeului, fiind găsite, astfel, "câteva locaţii potrivite", însă nu există, deocamdată, o soluţie definitivă.
Un alt protest cu acelaşi obiect, tot neautorizat, s-a desfăşurat, miercuri seară, în faţa Primăriei Capitalei, unde s-au adunat circa 10-15 persoane, respectiv câţiva angajaţi ai muzeului, alături de tineri.
Muzeului Naţional al Literaturii Române se află în administrarea municipalităţii bucureştene.
Pe 30 mai, proiectul de suplimentare a bugetului Muzeului Naţional al Literaturii Române cu 2,55 milioane de lei, pentru eliberarea sediului instituţiei, care a fost retrocedat, a fost respins de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB).
MNLR i-a fost repartizat actualul sediu, din Bulevardul Dacia, nr. 12, în anul 1967. Pregătirile prealabile funcţionării ca instituţie muzeală au durat până în anul 1971, când, de facto, a devenit sediu al instituţiei, cu program de vizitare.
Muzeul adăposteşte un autentic tezaur literar format din manuscrise, cărţi, obiecte personale, obiecte de artă, fotografii, înregistrări audio-video. Acestea redau într-o imagine concentrat metaforică profunzimea, complexitatea şi frumuseţea inefabilă a literaturii române.
Participanţii la protest s-au aşezat pe treptele Muzeului Naţional al Literaturii Române (MNLR) din Bucureşti şi au purtat discuţii privind situaţia instituţiei, precum şi în privința insuficienţei alocărilor bugetare pentru domeniul cultural, declarând că vor pur şi simplu să atragă atenţia asupra pericolului în care se află în prezent MNLR.
În timpul evenimentului a fost desfăşurat un banner, pe care era scris "Sindicatul Muzeului Naţional al Literaturii Române", oamenii adunându-se în faţa MNLR duminică, începând cu ora 16:00, evenimentul fiind promovat iniţial pe reţeaua de socializare Facebook, sub deviza "Nu aruncaţi literatura în stradă”.
"Muzeul Literaturii Române din Bucureşti este în pericol iminent de a fi evacuat forţat, împreună cu întreaga sa arhivă de peste 300.000 de manuscrise, obiecte de patrimoniu şi cărţi vechi (unele mai vechi de 500 de ani), evaluate la peste 1 miliard de euro, dar a căror valoare istorică şi culturală este inestimabilă. Printre ele, manuscrise de Marcel Proust, Thomas Mann, Paul Valéry, Giovanni Papini, Giuseppe Ungaretti şi, desigur, Mihai Eminescu, în numele căruia a fost creat acest muzeu", se spunea în anunţul postat pe Facebook.
Potrivit aceluiaşi anunţ, "în mod ironic, evacuarea forţată se va face pe 15 iunie, ziua morţii lui Mihai Eminescu, la solicitarea proprietarilor clădirii, care nu au mai văzut un ban de la Primăria Capitalei de 12 ani, de când aceasta a fost retrocedată".
Alte două proteste similare s-au desfăşurat miercurea trecută în faţa MNLR şi în faţa Primăriei Capitalei, când aproximativ 50 de persoane, majoritatea angajaţi ai Muzeului Literaturii, au participat, în faţa sediului MNLR, la un protest faţă de evacuarea instituţiei din sediul de pe Bulevardul Dacia, directorul acesteia, Ioan Cristescu, declarând la momentul respectiv că a fost deja întreruptă alimentarea cu apă şi că nu mai poate chema oamenii la serviciu. Protestul respectiv nu a fost autorizat.
Întrebat atunci dacă a participat la discuţiile reprezentanţilor municipalităţii cu proprietarul clădirii în care funcţionează muzeul, directorul MNLR, Ioan Cristescu, a răspuns afirmativ, adăugând că proprietarul "nu are de gând să vândă". "Vor, cel mult, să ne lase aici câteva luni. Condiţia ar fi ca primăria să plătească un milion de euro din urmă, pe ultimii trei ani", a spus Cristescu, precizând că această sumă nu ar reprezenta o datorie.
Directorul MNRL a mai spus că termenul stabilit pentru evacuare este 15 iunie, dar în opinia lui, acest termen va fi însă mult mai scurt. "Astăzi (miercuri - n.r.) s-a tăiat apa şi nu pot, de mâine, să mai consider muzeul deschis. Nu pot să aduc oameni la serviciu fără apă", a explicat Ioan Cristescu, adăugând că, ulterior, se va ajunge, "probabil, la o formulă de pus sigiliu pe clădire". "Pentru că nu poţi să permiţi cuiva, indiferent că e proprietar... Chiar dacă mă aleg cu dosar penal pentru violarea proprietăţii, mai importantă este apărarea patrimoniului", a adăugat Cristescu, precizând şi că a discutat cu reprezentanţii Primăriei Capitalei despre viitorul sediu al muzeului, fiind găsite, astfel, "câteva locaţii potrivite", însă nu există, deocamdată, o soluţie definitivă.
Un alt protest cu acelaşi obiect, tot neautorizat, s-a desfăşurat, miercuri seară, în faţa Primăriei Capitalei, unde s-au adunat circa 10-15 persoane, respectiv câţiva angajaţi ai muzeului, alături de tineri.
Muzeului Naţional al Literaturii Române se află în administrarea municipalităţii bucureştene.
Pe 30 mai, proiectul de suplimentare a bugetului Muzeului Naţional al Literaturii Române cu 2,55 milioane de lei, pentru eliberarea sediului instituţiei, care a fost retrocedat, a fost respins de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB).
MNLR i-a fost repartizat actualul sediu, din Bulevardul Dacia, nr. 12, în anul 1967. Pregătirile prealabile funcţionării ca instituţie muzeală au durat până în anul 1971, când, de facto, a devenit sediu al instituţiei, cu program de vizitare.
Muzeul adăposteşte un autentic tezaur literar format din manuscrise, cărţi, obiecte personale, obiecte de artă, fotografii, înregistrări audio-video. Acestea redau într-o imagine concentrat metaforică profunzimea, complexitatea şi frumuseţea inefabilă a literaturii române.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
La Budapesta, la Kiev, la Varsovia sau la Moscova, ar fi cerut sute de mii de cititori doua demisii: primarul Oprescu şi academicianul Manolescu, deoarece nu au pregătit opinia publică pentru găsirea din vreme a unei solutii. Iar Muzeul Literaturii Române sa se mute din Bucuresti in orice municipiu care se ofera sa-l gazduiasca imediat! (Amintindu-ne si de incendierea BCU in 23 decembrie 1989, sub Iliescu.) De retinut macar ca daca Gâdea si cu Spânu sunt azi mai importanti decat Patapievici si Cartarescu, tocmai nimicirea mitului Poetului National prin demersul Dilema 265 din 5 martie 1998, pesemne ca sa intre numai bestsellarii in curricula, a pravalit si statutul scriitorului român, de nu-l mai invita azi nimeni pe la televiziuni, macar la meciuri, iar de sediile celor vii sau ale celor morti cui sa-i pese?