Procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prezent, joi, la ultimul termen de judecată din dosarul Zambaccian a cerut celor cinci magistraţi din completul de la instanţa supremă pedepse cu executare pentru Adrian şi Dana Năstase.

Magistratul a arătat, în faţa instanţei, că cei trei judecători din completul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care a dat decizia de fond în acest dosar nu au ţinut cont de numeroasele probele ale DNA, între care declaraţiile unor martori ai acuzării, rapoarte economice şi expertize contabile.

În legătură cu imobilul din strada Christian Tell, despre care Adrian Năstase a spus că aparţine urmaşilor lui Paul Opriş, procurorul a arătat că martori din acest dosar, lucrători care au făcut reparaţiile la acel imobil, au declarat că acesta aparţinea lui Adrian Năstase.

Procurorul a adăugat că, deşi s-a încercat, acuzarea nu a putut găsi vreun document care să ateste că Paul Opriş ar fi decontat vreuna din lucrările făcute la imobilul din strada Christian Tell. Magistratul a mai arătat că în acel imobil se găsesc numeroase bunuri dintre cele aduse din China.

Acesta a precizat că instanţa de fond a reţinut comiterea şantajului, dar nu a detaliat motivele pentru care a oferit circumstanţe atenuante faptelor atunci când a decis condamnarea lui Adrian Năstase la închisoare cu suspendare.

Procurorul a susţinut că, în cazul faptei de şantaj, pedeapsa trebuia să fie individualizată fără reţinerea circumstanţelor atenuante şi dictată o pedeapsă la închisoare cu executare.

Acesta a cerut reindividualizarea pedepselor pentru toate acuzaţiile aduse inculpaţilor din acest dosar şi stabilirea unor pedepse cu executare în cazul soţilor Năstase, precum şi majorarea pedepselor dispuse de instanţa de fond în cazul Irinei Paula Jianu.

Adrian Năstase a declarat, la intrarea în sediul ICCJ, că în acest dosar s-a creat un amestec de teme, în care învinuiţi au fost transformaţi în martori şi martori au fost transformaţi în învinuiţi. Fostul premier a precizat că el a pus la dispoziţie terenul pentru constructor, care trebuia să îi dea la cheie, cu tot cu parchet şi obiecte sanitare, un apartament din cele patru din Zambaccian.

Chestiunea importurilor a fost rezolvată de către construct, care însă evident că şi-a adus, pentru apartamentele lui şi pentru al nostru, ceea ce era normal să facă, şi bineînţeles pentru alte construcţii ale lui. Acest amestec de teme a încurcat foarte mult lucrurile, învinuiţi transformaţi în martori, martori transformaţi în învinuiţi. De aici, o poveste întreagă pe care foare mulţi nu o mai înţeleg", a spus Adrian Năstase la ÎCCJ.

Întrebat dacă miza acestui proces este achitarea, Năstase a răspuns: "În mod evident! Eu cred că în perspectiva a ceea ce înseamnă aceşti 24 de ani, sper ca, în sfârşit, tradiţia Crăciunului să fie alta, din multe puncte de vedere şi să intrăm, fără îndoială, în anul viitor într-un mod mai optimist şi cu mai multă speranţă", a mai spus Năstase.

Întrebată ce a însemnat pentru ea acest proces, Dana Năstase a spus: "Opt ani de muncă şi de citit, mai mult de 12.000 de pagini".

Avocatul Ion Cazacu a declarat că a adus opiniile unor reputaţi profesionişti cu privire la aspectele de natură tehnică, juridică.

Cazacu a precizat că va fi o zi lungă, complicată, pentru că este singurul dosar de la completul de judecată. Avocatul a precizat că şansele privind achitarea sunt la fel ca şi celelalte, depinzând de felul în care interpretează instanţa.

Contestaţiile făcute de Adrian şi Dana Năstase, precum şi de ceilalţi inculpaţi în cazul pedepselor dispuse la 30 martie 2012 în dosarul Zambaccian sunt judecate de un complet de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, format din vicepreşedintele instanţei supreme Ionuţ Matei, Ioana Bogdan, Angela Dragne, Luminiţa Zglimbea şi Cristina Rotaru.