Primarul General al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat duminică, la Comitetul Executiv al Consiliului Oraşelor şi Regiunilor Dunărene, că întreaga zonă a Bucureștiului trebuie conectată la fluviul care desparte România de Bulgaria.

Acest canal permite legatura directă a Bucureştiului cu alte capitale şi mari centre europene, dar şi interconexiuni cu alte judeţe sau zone ale României, creându-se bazele unei adevărate reţele europene de căi navigabile. Cred cu tărie că acest canal reprezintă un pilon principal de dezvoltare pentru oraşele României şi Bulgariei.

În cadrul reuniunii, care precede al doilea Forum Anual privind Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, se încearcă găsirea de soluții pentru dezvoltarea zonelor din zona fluviului, iar la discuții vor participa ministrul austriac de Externe, Michael Spindelegger, şi comisarii europeni Dacian Cioloş şi Johannes Hahn.

În primăvara anului 2012, ministrul de atunci al Transporturilor, Alexandru Nazare, a propus realizarea Canalului Dunăre-București, cu finanțare de la Comisia Europeană, iar oficialul susținea că proiectul ar valora aproximativ 1,5 miliarde de euro, iar lucrările ar dura 4 ani. Și alți miniștri, precum Ludovic Orban, Anca Boagiu, ori Elena Udrea, s-au gândit la construcția acestui canal, pe care ar urma să fie transportate anual circa 20 de milioane de tone de marfă, iar aprecierile de cost au variat de la 450 de milioane de euro, la 2,5 miliarde euro.

Proiectul prevede existenţa a două căi navigabile pe râurile Argeş şi Dâmboviţa precum şi trei porturi: 1 Decembrie, pe Argeş, Glina, pe Dâmboviţa, şi portul Olteniţa.

În luna februarie a anului trecut,  Compania Naţională - Administraţia Canalelor Navigabile SA Constanţa a cerut acordul de mediu pentru lucrări pe cursul râurilor Argeş şi Dâmboviţa, în judeţele Ilfov, Giurgiu şi Călăraşi.

Cu toate acestea, fostul președinte al României, Ion Iliescu, a susținut în repetate rânduri, încă din anii '90, că un canal Dunăre - București nu înseamnă decât o risipă de bani, întrucât orașele-porturi Giurgiu, Olteniţa sau Călăraşi sunt conectate deja cu Bucureștiul prin intermediul căilor ferate și rutiere.

Unul din proiecte viza construcția a 104 km de infrastructura navigabilă, iar lăţimea canalului urma să fie de 80 de metri, cu o adâncime medie de 5 metri.

Ideea unui canal Dunăre - București a apărut prima oară în istorie în anul 1864, când un trimis al lui Alexandru Ioan Cuza la Paris a negociat acest proiect cu un grup de investitori francezi. Primul arhitect care a conceput planurile construcției a fost Nicolae Cucu, în 1880. De asemenea, Parlamentul României a votat o lege specială pentru un astfe de proiect în 1929, iar inginerul Dorin Pavel a gândit planurile Canalului Bucureşti - Olteniţa cu puțin timp înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial.

În 1984 s-a inaugurat Canalul Dunăre - Marea Neagră și, până la Revoluție, lucrările erau încheiate în proporție de aproximativ 70%.